Proloage – 28 Iulie – Despre ascultarea cu credinţă, în toate slujirile – îndeletnicirile (Cuvânt de la Sfântul Teodor Studitul)

Fratilor si parintilor, temandu-ma de osanda celui ce a ascuns talantul in pamant, caruia i-a zis Domnul: “Sluga rea, trebuia sa fi dat argintul meu zarafilor, si, venind, eu as fi luat al meu cu dobândă”, pentru această grijă şi frică, iata, vă graiesc aceste putine cuvinte si va dau voua, zarafilor, talantul Domnului, ca sa i-L daţi cu dobândă. Si, cu darul lui Dumnezeu, sunt unii din voi care nu numai că nu se incredinteaza că~l-au inmultit si că il cresc, şi nu silesc să inmulteasca darul ce li s-a dat de Dumnezeu, ci vor să-l si piarda, prin lene. Si care sunt aceia? Cei care se leapădă de ascultare şi zic numai: “Iartă-mă”, ca şi cum ar avea o mare îndreptăţire.

Ce zici, frate? Ai fagaduit ascultare până la moarte si acum laşi slujba ta, pe care o ai din darul lui Dumnezeu, şi iată, s-a stricat supunerea ta. Dar, ce zice leneşul cel împotrivitor? “Să umblu cu corabia, mă tem de mare”. Dar si aceasta vine din necredinţă, căci acolo ne temem, unde nu este locul să ne temem. Pentru că, dacă vei~avea credinţă la ascultare, nu numai că vei trece marea cu corabia, ci şi cu trupul gol poti sa intri in apa si sa treci nevatamat, aducandu-ti aminte de acel fericit si ascultator ucenic al batranului. Acesta, întărindu-se cu porunca Părintelui său, nu a avut frică de apa cea mare a Nilului, ci, trecând-o fără a se uda, a scăpat nevătămat, încât se mirau cei ce îl vedeau.

Fratilor, ascultarea a supus si pe fiare, si imi adevereaza cuvantul meu, acel ascultător care a legat un leu cu porunca stăpânului său.

Ascultarea face minuni între morţi,~şi aceasta a arătat-o Acachie, care fiind strigat, a răspuns din mormântul unde era ingropat.

Dar, ce însemnează toate acestea? Că Însuşi Fiul lui Dumnezeu, Unul Născut, S-a supus până la moarte şi la cruce, pentru a săvârşi mântuirea lumii.

Iar, dacă doresti sa afli si greselile nesupunerii si ale neascultarii, socoteste mai întâi pe Adam; pentru că n-a ascultat pe Dumnezeu si a mâncat din pomul cunoştinţei, a adus în lume moartea cea de obşte. Socoteste si pe imparatul Saul, si-l vei gasi si pe el că, pentru neascultare de Proorocul~Samuil, şi-a pierdut împărăţia şi viaţa sa, în muntii lui Ghelboe. Vezi, înca, si pe Apostolul Petru, care din bună evlavie, s-a arătat neascultător, nevrând să-i spele Hristos picioarele, şi L-a auzit spunând: “Dacă nu te voi spăla, nu ai parte de Mine”. Dar fratele acela, care n-a ascultat pe marele Eftimie, ci cu multe dovezi, nu primea să poarte de grijă de vitele mânăstirii, că, indracindu-se si cazand la pamant, spumega şi pătimea?

Iată, într-acest chip sunt greşelile neascultării. Că orice neascultător stă împotrivă, prin cuvant, dar Domnul îi trimite lui înger~nemilostiv şi cu dreaptă judecată.

Că, toţi, suntem un trup, şi fiecare din noi suntem mădulare; şi unul ţine loc de unghii, altul de ureche, altul de nas, altul de limbă, altul de mână, altul de picior. Deci, mădularele, de nu vor voi să lucreze după orânduială, ci vor începe a se arăta împotrivă, adica, ochiul să zică cum el vrea să audă, urechea, că ea vrea să miroasă, iar nasul, că el vrea să grăiască, şi limba, că ea vrea să pipaie, ori mâna că ea vrea să umble, oare, nu se va prăpădi tot trupul? Dar, de vreme ce acestea aşa sunt, fiecare să-şi facă slujba sa, adică, ceea ce a primit-o ca dar de la Dumnezeu, spre folosul obştesc,~ţinând în mintea lui, că toate ale noastre sunt în mâna lui Dumnezeu şi, aşa, nici pe mare, nici pe pamant fiind, n-are frică, ci, precum Dumnezeul nostru, inainte de a face lumea, a orânduit toate, cu vremea şi cu locul lor, asa a orânduit şi sfârşitul fiecăruia, unde şi când va fi.

Şi acestea nu le-am zi numai pentru cei ce sunt in neascultare, despre care ne-a fost nouă cuvantul, ci si pentru voi toti, care ascultaţi, ca să ne păzim cu luare aminte, că avem datoria să îndeplinim făgăduinţele ce am dat inaintea lui Dumnezeu si a Sfinţilor Lui îngeri. Şi să nu ne împotrivim, cu neascultare, chiar~dacă ceea ce ni se porunceşte ar avea si primejdii. Că aşa poruncesc Părintii şi, mai mult decât toţi, marele Vasilie.

Şi, întru acest chip vieţuind, nu vom muri de moartea neascultării, ci vom trăi in dreptate si vom câştiga Împărăţia Cerurilor, în Hristos Iisus, Domnul nostru, ale Căruia sunt slava şi iubirea, dimpreuna cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.