Pe 6 mai 2025, în urma bombardamentelor cu mortiere lansate de către Forțele Armate Ucrainene, Biserica Sfântul Teodosie din Cernigov, din satul Popovo-Lejaci, districtul Glușkovski, regiunea Kursk, a fost avariată.
Potrivit Părintelui paroh al bisericii, un incendiu a izbucnit după ce explozivul a lovit pronaosul bisericii. Sfântul lăcaș a ars complet în interior (fotografia arată sfântul lăcaș înainte de distrugere).
Pe 7 mai 2025, Muzeul de Stat al Belarusiei, de Istorie a Marelui Război Patriotic, din Minsk, a găzduit o prezentare a cărții „Războinicii Duhului”, despre slujirea și eroismul preoților în timpul Marelui Război Patriotic.
Proiectul editorial a fost pregătit de Biserica Ortodoxă din Belarus și Agenția Telegrafică din Belarus.
Cartea vorbește despre istoria a 12 clerici și călugări care și-au apărat patria în timpul Marelui Război Patriotic, iar după acesta, au reînviat țara, au construit biserici și au întărit credința oamenilor în Dumnezeu.
Directorul general al Agenției Telegrafice din Belarus, Irina Akulovici, a împărtășit povestea creării cărții, care a devenit o continuare a seriei omonime de articole jurnalistice publicate în ziarul „7 Zile”. Ideea de a povesti despre eroismul preoților în timpul războiului a fost susținută de Mitropolitul Veniamin de Minsk și Zaslav, Exarh Patriarhal al Întregii Belarusii.
Irina Akulovici a menționat, de asemenea, că cele 12 istorisiri incluse în publicație nu se pot limita doar la atât. Jurnaliștii mai au mult de lucru. Va mai dura câteva decenii pentru a completa datele.
„Probabil vor mai apărea zeci de cărți și zeci de istorisiri pe canalele TV – belaruse și nu numai – despre eroi, fiecare dintre ei la locul său, aducând Marea Victorie mai aproape.
Acești oameni și-au dat familiile ca ostatici pentru a-i salva pe alții, au obținut informații valoroase despre locația trupelor germane, au salvat copii evrei și au scos oamenii din lagăre. Au declarat bisericile «spitale de tifos», doar pentru a-i ține pe germani afară”, a subliniat ea.
Mitropolitul Veniamin de Minsk și Zaslav a subliniat importanța publicației „Războinicii Duhului” pentru omul modern, dezvăluind componenta spirituală a Marii Victorii. Spiritul puternic al războinicilor care au apărat Patria, al celor care au fost în clandestinitate și au participat la mișcarea partizană din teritoriul ocupat, a întărit credința în Victorie.
„Clerul nostru a ajutat soldații și partizanii răniți, i-a adăpostit, le-a transmis informații importante, valoroase, s-a asigurat că oamenii nu se descurajează, a crezut în victorie, i-a încurajat pe oameni să fie loiali Patriei, astfel încât în cele mai dificile circumstanțe să nu se abată de la calea cea dreaptă.
Multe dintre exemplele conținute în această carte sunt importante pentru omul modern, când lumea abundă în ispite și seducții. Este important să răbdăm, imitând generațiile anterioare. În vremuri de pace, noi, fiecare la locul nostru, suntem chemați să fim un 'războinic al duhului', să slujim lui Dumnezeu și oamenilor, cu credință și în adevăr”.
Exarhul patriarhal a menționat că lucrările la carte vor continua – se descoperă noi fapte, nume și cifre care trebuie relatate.
„Aproape 40 de clerici au fost decorați cu medaliile 'Pentru apărarea Leningrad-ului' și 'Pentru apărarea Moscovei', peste 50 au primit medalia 'Pentru muncă vitejească în timpul războiului', iar câteva zeci au primit medalia 'Partizan al Marelui Război Patriotic'. Și câți alții au fost omiși în privința decorării?”.
La prezentare au participat și rude și prieteni ai eroilor ale căror istorisiri sunt descrise în carte. Astfel, nepoata Protopopului Evghenie Parfeniuc, Elisabeta Mironciuc, a povestit cum bunicul ei a petrecut 7 ani construind Catedrala "Sfânta Înviere" din orașul Brest, închinată Victoriei în Marele Război Patriotic, care a fost ridicată în anul 1998.
„Bunicul meu a început construirea lăcașului, când a împlinit 71 de ani. A fost foarte entuziasmat de idee. Președintele Belarusiei, Alexandru Lucașenco, a ajutat la ridicarea turlelor, deoarece construirea doar cu donații de la enoriași era o sarcină foarte dificilă. Bunicul a menținut personal legătura cu el.
Când a avut loc sfințirea, șeful statului a fost prezent. În timpul Războiului, bunicul meu a locuit cu familia sa în Ostromecevo, în regiunea Brest. Fratele său s-a alăturat partizanilor. Pe 3 noiembrie 1942, s-a întors acasă pentru scurt timp, a spus că trebuie să petreacă acolo noaptea și că va pleca dimineața. Dar pe 4 noiembrie, germanii au intrat cu forța în casă, l-au târât în stradă și l-au împușcat”.
Protopopul Ghenadie Loghin a fost îndeaproape cunoscut al Schim-Arhimandritului Mitrofan (Ilin). În tinerețe îi fusese însoțitor de chilie și îl ajutase la treburile casnice.
„Această carte îmi este deosebit de dragă deoarece descrie viața și slujirea unui om de care am fost strâns legat la Mânăstirea Jiroviț. Acest bătrân este cunoscut astăzi în lumea ortodoxă, dar până în 1985 nimeni nu știa despre isprăvile sale militare: că a fost liderul unui grup de sabotaj, că a fost decorat cu ordine militare. A ascuns acest lucru toată viața. Numai datorită eforturilor Episcopului Filaret, care a început să invite preoți veterani la Minsk pentru a 40-a aniversare a Victoriei, s-au găsit în arhive informații: Părintele Mitrofan a deraiat 12 trenuri inamice”.
Eroii proiectului au fost parohul Bisericii "Sfântul Gheorghe" din Nesvij, protopopul Dimitrie Hmel, parohul Bisericii "Ioan Botezătorul" din satul Sadova din districtul Klețk, Preotul Nicolaie Hiltov, Schim-Arhimandritul Mitrofan (Ilin) din Mânăstirea Jirovici, Protopopul Nicolae Ustinovici, parohul Bisericii "Petru și Pavel" din Rujani, Protopopul Ioan Navrodschi, parohul Bisericii "Sfântul Nicolae" din Latigolsk, Protopopul Victor Becarevici, parohul Bisericii "Buna Vestire" din Zabreja, Protopopul Eustatie Vasilik, parohul Bisericii "Preasfânta Născătoare de Dumnezeu" din Racovici, Protopopul Alexandru Gogolușko, Propopopul Vitalie Borovoi, Protopopul Evghenie Parfeniuk și parohul Bisericii "Sfântul Nicolae" din Oziațk, Protopopul Ioan Petruciuk.
Ciclul „Războinicii Duhului” se încheie cu o istorisire despre Mitropolitul Filaret, Întâiul Exarh Patriarhal al Întregii Belarusii, Erou al Belarusiei. A cunoscut începutul Marelui Război Patriotic, la vârsta de șase ani, dar alături de alți eroi poate fi numit pe deplin un Războinic al Duhului, pentru munca pe care a depus-o la reînvierea vieții duhovnicești în tinutul belarus.
Tirajul cărții este de 1 500 de exemplare. Publicațiile se află în Eparhia Minsk-ului, de unde vor fi distribuite bisericilor din întreaga țară.
Patriarhul Daniel al Bulgariei: Puterea poporului nostru constă în credința și unitatea sa
"Istoria noastră milenară și turbulentă ne învață că puterea poporului bulgar a stat întotdeauna în credința și unitatea sa, în încrederea noastră în Dumnezeu și în dreptatea Lui veșnică, în urmarea neclintită a căii arătate de El și loialitatea noastră față de poruncile Sale mântuitoare și legămintele strămoșilor noștri, care cu mare credință, dragoste și dăruire au construit de-a lungul timpului puterea statalității și Bisericii Bulgare, a înaltei noastre spiritualități ortodoxe și a bogatei noastre culturi". - sunt cuvintele Patriarhului Daniel al Bulgariei, parte a discursului său în "Ziua Vitejiei - Sărbătoarea Armatei Bulgare".
Acesta a adăugat:
„Printre toate instituțiile noastre istorice, însă, există una care, prin sacrificiul slujirii sale, se apropie poate cel mai mult de porunca lui Hristos de a-i iubi pe ceilalți, iar acea instituție este Armata noastră.
Căci dacă Domnul nostru ne spune că „Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi” (Ioan 15:13), aceasta se aplică cu o putere deosebită tocmai slujirii jertfelnice a armatei noastre iubitoare de Hristos și patriotice, celor care, cu prețul propriei vieți, în fiecare zi și ceas protejează și apără viața, siguranța și existența pașnică a altora – a tuturor compatrioților lor, pentru care au jurat să slujească patria în timp de pace și în timp de război, în fiecare moment în care datoria îi cheamă la sacrificiu de sine".
"În această zi festivă, suntem împreună – popor și armată, Biserică și stat – ca mărturie a unității noastre, a puterii și neclintirii spiritului ortodox bulgar, care, cu ajutorul lui Dumnezeu și prin voia lui Dumnezeu, ne-a păzit de-a lungul secolelor și până în ziua de azi – în zile de glorie și măreție, de necazuri și încercări grele".
Președintele Trump semnează un ordin executiv de înființare a unei Comisii pentru Libertatea Religioasă
Pe 1 mai 2025, în timpul unui eveniment dedicat Zilei Naționale a Rugăciunii, Președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care a fost înființată Comisia pentru Libertate Religioasă, potrivit site-ului Casei Albe.
Decretul precizează că, în ultimii ani, anumite acțiuni la nivel federal, statal și local au amenințat tradiția americană a libertății religioase. Președintele Trump a declarat că Guvernul Federal „va promova mândria cetățenilor față de istoria noastră fundamentală, va identifica noile amenințări la adresa libertății religioase, va consolida legile federale existente care promovează participarea egală a tuturor cetățenilor la democrația pluralistă și va proteja exercitarea liberă a credinței”.
Comisia va fi formată din maximum 14 membri numiți de Președinte. Mandatul ei se încheie pe 4 iulie 2026 - la 250 de ani de la independența Americii.
Comisia urmează să întocmească un raport cuprinzător care să acopere fundamentele libertății religioase în Statele Unite, impactul acesteia asupra societății americane, amenințările interne actuale și strategiile de protejare și consolidare a libertății religioase pentru generațiile viitoare.
Subiectele specifice care vor fi abordate includ: drepturile conferite de Primul Amendament pastorilor, liderilor religioși, lăcașurilor de cult și organizațiilor religioase; Atacuri asupra lăcașurilor de cult ale diferitelor religii; Protecția conștiinței în sistemul de sănătate și în vaccinările obligatorii; Dreptul părinților la educație religioasă pentru copiii lor; Intervale orare pentru rugăciune voluntară și instruire religioasă în școlile publice.
Președintele Trump a numit membrii Comisiei, aceasta fiind compusă din reprezentanți ai principalelor confesiuni creștine (catolici, protestanți de diferite confesiuni, adventiști) și ai iudaismului. Șapte dintre cei treisprezece membri numiți reprezintă confesiuni protestante, trei sunt catolici, unul este evreu, unul este adventist; Afilierea religioasă a unui membru nu a fost menționată.
Comisia va consilia Biroul pentru Credință al Casei Albe și Consiliul pentru Politică Internă cu privire la problemele ce țin de libertatea religioasă din Statele Unite. În plus, Președintele va numi un Consiliu Consultativ al Liderilor Religioși, un Consiliu Consultativ al Liderilor Laici din comunitățile religioase și un Consiliu Consultativ al Experților Juridici.
Mitropolitul Maxim de Silivria, între altele, a vorbit recent despre relațiile Patriarhiei Ecumenice cu Vaticanul, despre alegerea unui nou Papă, în cadrul unei emisiuni "Blame Game" la ERTNews.
"Sperăm că va apărea un Papă care să nu provină din sfera conservatoare catolică și care să nu influențeze relațiile dintre Ortodoxie și romano-catolicism”.
(…) "Este un fapt minunat că un Papă a inclus 1 septembrie în calendarul de sărbători al Bisericii Romano-Catolice, ca zi dedicată protejării mediului. Acesta este un fapt foarte important.
Și nu numai atât, ci și cealaltă problemă care domină Biserica Romano-Catolică, care are legătură cu relațiile primatului papal și sinodalitatea - un dialog între Ortodoxie și romano-catolicism începând la inițiativa Patriarhiei Ecumenice.
Problema sinodalității domină și este o problemă prioritară, după cum vedem din discuțiile care au loc în Biserica Romano-Catolică, pentru a o implementa pe deplin. Se încearcă implementarea sinodalității în Biserica Romano-Catolică.
Dialogul nostru, care are loc de patruzeci de ani și mai mult, este un dialog care a ajutat foarte mult Biserica Romano-Catolică să înțeleagă că primatul papal nu poate fi exercitat în modul în care este el acum exercitat, adică în afara sinodalității. Papa nu poate decide singur și nu poate acționa singur fără acordul Bisericilor locale și al episcopilor”.
"Este o mare speranță că Papa Francisc spusese că trebuie să învățăm de la ortodocși conceptul de colectivitate, că împreună trebuie să acționăm asupra problemelor Bisericii".
Cum să ne testăm: suntem cu Hristos, sau suntem împotriva Lui?
La slujba săvârșită în Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Knjaževac, în ziua de 6 mai 2025 (zi în care Biserica Sârbă și alte Biserici locale îl sărbătoresc pe acest mare Sfânt), Sanctitatea Sa Patriarhul Sârb, Porfirie, a spus, între altele:
"Frați și surori, ceea ce ne-a adus astăzi aici este credința Sfântului Gheorghe și credința noastră, credința în Hristos, Credința Ortodoxă, credința pe care poporul nostru nu numai că a păzit-o și a păstrat-o, ci a și modelat-o și întărit-o de-a lungul secolelor, oriunde ne-am aflat și în orice împrejurări am trăit.
Ne-a făcut creativi și de succes. Am devenit câștigători, prin asta. Prin ea am înțeles cum cuvântul lui Hristos - cuvântul lui Hristos despre iubire - este sensul vieții. Prin ea, am știut că suntem și că existăm doar atunci când Îl iubim pe Hristos cu toată ființa noastră și când, cu toată ființa noastră, oricât de greu ar fi - și cu toții știm asta - ne străduim să ne iubim unii pe alții.
Să avem mereu în minte credința noastră și să știm că nu există nimic valoros în poporul nostru, care să nu poarte pecetea Credinței Ortodoxe, pecetea Evangheliei, pecetea lui Hristos. Să știm că nu suntem și nu am fi ceea ce suntem fără această credință - credința în Hristos".
"Așadar, credința, fraților și surorilor, ar trebui să fie criteriul nostru după care să ne testăm pe noi înșine. Nu există vreme prin care să trecem ca individ și ca oamenii, dacă nu ne așezăm în fața Crucii, dacă nu ne situăm în fața punctului de a alege dacă suntem cu Hristos, sau suntem împotriva Lui. Prin urmare, chiar și în zilele noastre, care au propriile provocări globale, când felurite furtuni demonice vin din toate părțile și amenință toate națiunile și toți oamenii, inclusiv pe noi cei de aici, avem o ancoră, un refugiu, o oglindă, un criteriu prin care ne putem testa credința noastră ortodoxă.
Dacă suntem nedumeriți despre ce să facem, să citim ce ne spune Evanghelia și acolo vom vedea că iubirea, nu ura, este calea noastră. Că această iubire, prin gura Mântuitorului spune: "Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți", și apoi adaugă că ar trebui să iubim și pe vrăjmașii noștri.
De aceea, trebuie să ne testăm pe noi înșine cu acel cuvânt, ca să nu ajungem într-o situație complet absurdă, ca nu numai să nu auzim că ar trebui să-i îmbrățișăm chiar și pe cei care sunt împotriva noastră, așa cum am cântat la Paște, ci să mai ajungem să și credem cumva că ar fi corect să-l urâm pe fratele nostru. Mai încape, aici, ceva de spus? Mai poate fi ceva de adăugat? Doar să ne punem fiecare întrebarea în sine și să privim în inimile noastre.
Nu este ușor și nu este simplu, dar să ne verificăm pe noi înșine și să vedem dacă vrem să ne apropiem unii de alții, să ascultăm vocea și cuvintele celuilalt, să-l respectăm, să-l îmbrățișăm pe celălalt, sau vrem să-i despărțim și să-i separăm de noi înșine pe cei care sunt ai noștri și apropiați, să-i umilim, să-i distrugem, să-i eliminăm?
Fiecare dintre noi să ne dăm un răspuns, iar acel răspuns va fi răspunsul care vine ca rezultat și consecință a poziției noastre înaintea lui Hristos și înaintea cuvântului Său și a Evangheliei Sale.
Așadar, fie ca sărbătoarea de astăzi să fie una fericită! Fie ca Sfântul Gheorghe să fie avocatul nostru înaintea lui Dumnezeu, dar fie ca și noi să-l imităm, să-i imităm credința și să nu ne vindem credința pentru nimic, nu doar în vorbe, ci și în practică. Să nu ne lăudăm când stăm unul împotriva celuilalt; să nu o trădăm, să nu-L trădăm pe Hristos, să nu ne urâm unii pe alții, să nu vrem să ne eliminăm unii pe alții, să nu credem că nu avem nevoie unii de alții.
Așadar, îl imităm pe Sfântul Gheorghe, atunci când ne iertăm unii pe alții; când noi înșine suntem conștienți că suntem păcătoși, că trebuie să ne pocăim, că trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute să facem ceea ce nu putem face; și nu putem face asta pentru că suntem mândri, pentru că suntem vanitoși, pentru că suntem egocentrici, pentru că avem încredere în noi înșine. Iar toate acestea ne întunecă mintea și ne răcesc inimile.
Îl imităm pe Sfântul Gheorghe când ne îmbrățișăm unii pe alții, când cântăm cântarea veselă pe care am cântat-o în aceste zile, ca odată cu Învierea lui Hristos să ne spunem unii altora “frați” și “surori”, și să-i îmbrățișăm chiar și pe cei care gândesc diferit. Iar când cântăm, să ne rugăm lui Dumnezeu să facă astfel încât cântecul nostru să fie unul adevărat, cinstitor, sincer și o expresie a credinței – cântarea: Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le. Hristos a înviat! Sărbători fericite!
CUVÂNT de la Starețul Arsenie Isihastul
(Foto: Starețul Arsenie Isihastul ținând capul Sfântului Iosif Isihastul care se află acum la Mânăstirea "Sfântul Antonie" din Florence/Arizona, întemeiată de Părintele de vrednică amintire Efrem)
"Toată Sfânta Scriptură este inspirată de Dumnezeu și ar trebui să o citim în întregime.
În Vechiul Testament, ar trebui să acordăm o atenție deosebită Psaltirii. Aceasta reprezintă o rugăciune extrem de puternică.
Citirea vieților Sfinților ne aduce un dublu beneficiu. Primul este că exemplul nevoinței lor, al luptelor lor duhovnicești, ne trezește din somnolența pe care ne-o dă lenea. Al doilea este acela că, atunci când citim cu evlavie viețile Sfinților, ei chiar se roagă lui Hristos pentru noi.
Totuși, înainte de a începe să citim, ar trebui să ne rugăm întotdeauna. După rugăciune, citirea vieților Sfinților ne aduce o așa stare de sensibilitate încât ne va fi deja imposibil să ne stăpânim lacrimile. Acest lucru se întâmplă, pentru că rugăciunea luminează mintea".
Să fim și noi părtași la biruința lui Hristos, aici, acum
Sanctitatea Sa Patriarhul Sârb, Porfirie, a oficiat Sfânta Liturghie, pe 8 mai 2025, de sărbătoarea Sfântului Apostol și Evanghelist Marcu, în Biserica închinată acestui Sfânt al lui Dumnezeu, în Tasmaidan.
"Dacă ne lăsăm călăuziți de Evanghelia lui Hristos, atunci vom avea întotdeauna un răspuns la fiecare ispită și la fiecare întrebare. Apoi, în ciuda faptului că sunt mulți care se văd ca dușmani ai noștri, iar pe noi ne văd ca dușmani ai lor înșiși, noi vom da răspuns lui Dumnezeu pentru ceea ce le-am făcut lor, iar ei pentru ceea ce ne-au făcut nouă.
Nouă ne revine să ne rugăm pentru întreaga lume, inclusiv pentru ei, pentru că numai așa devenim părtași la această biruință a lui Hristos asupra adevăratului și originarului nostru dușman, dușmanul care ne va fi dușman până la A Doua Venire a lui Hristos, și anume diavolul, adică moartea, adică păcatul" - a spus Patriarhul Porfirie.
Acesta a mai subliniat:
Apostolii lui Hristos sunt martori ai acestui adevăr. Astăzi îl sărbătorim pe Apostolul și Evanghelistul Marcu, a cărui Evanghelie începe cu cuvintele: Evanghelia Domnului Iisus Hristos. Chiar cuvântul pe care l-a folosit în primul verset de la începutul cărții sale, mărturia sa despre Hristos, este cuvântul "Evanghelie".
Apostolii pe care Domnul i-a numit martori ai Săi sunt evangheliști, ei sunt un exemplu și model pentru noi și chemare pentru noi să fim și noi apostoli, pentru că, mai presus de toate, Biserica lui Hristos este una, sfântă și apostolească.
Ce înseamnă asta? Aceasta înseamnă că viețile noastre, indiferent de circumstanțele exterioare, au sens și există numai dacă suntem apostoli, adică dacă suntem martori ai adevărului Răstignirii, Morții, Învierii și Înălțării Domnului nostru Iisus Hristos.
Evanghelia ne-a fost dată ca să putem fi martori ai lui Hristos, ca să putem fi apostoli, ca să putem trăi după Evanghelie, așa cum a trăit poporul nostru încă din vremea Sfântului Sava.
Credem, oare, că am mai fi fost ceea ce suntem astăzi - având în vedere toate forțele, puterile, darurile, succesele, realizările și creativitatea poporului nostru - dacă poporul nostru nu ar fi fost poporul Evangheliei?
Sunt sigur că fiecare aude răspunsul în sufletul său, chiar înainte de a pune această întrebare. Suntem ceea ce suntem, doar prin Evanghelia lui Hristos, iar aceasta este legea noastră fundamentală.
Împreună cu Patriarhul sârb, au slujit Episcopul Nectarie al Londrei, Marii Britanii și Irlandei, Episcopii Gheorghe al Canadei, Ilarion de Novo Brdo și Petru de Toplica.
Impozanta Biserică a Sfântului Apostol și Evanghelist Marcu de pe Tašmaidan din Belgrad a fost construită între 1931 și 1940 în spiritul arhitecturii sârbo-bizantine, conform planurilor arhitecților Petru și Branko Krstić, având la bază marele model al bisericii Mânăstirii Gračanica".
Copii, împreunați trei degete, cufundați-le în apa Mormântului Albastru, faceți-vă semnul crucii și rugați-vă pentru sufletele Sfinților Noi Martiri Sârbi care au suferit acolo...
Studenții a zeci de facultăți de medicină din Serbia, Republica Srpska și Muntenegru se îndreaptă spre un eveniment laic numit "Mediciniada", la Pag, către Zrće, împreună cu studenții din Croația și Slovenia.
15 autobuze cu câte 50 de locuri fiecare au fost deja umplute din Serbia. Și nu este prima dată, și nu doar profesioniștii din domeniul medical vizitează acest loc în astfel de mod, ci și studenții altor facultăți. Organizatorii și gazdele le promit, și de această dată… o petrecere cum nu s-a mai văzut!
După această prezentare de afiș, Patriarhia Sârbă Ortodoxă a publicat, însă, pe aceeași pagină, un avertisment, printr-o…
SCURTĂ LECȚIE DE ISTORIE:
"A fost odată ca niciodată, nu cu mult timp în urmă, când: aproximativ zece mii de sârbi și evrei au fost aduși pe această insulă, nu departe de plaja Zrće, nu de bunăvoie și nu pentru o 'petrecere'... Pe 24 iunie, pe peninsula Slana din Pag, statul independent Croația înființa două lagăre de concentrare separate, pentru sârbi și evrei.
În satul pescăresc Metajna a fost înființată o tabără pentru femei cu copii. Cel mai mare număr de victime, dintr-un total de nu mai puțin de 8020 de copii, femei și bărbați, au fost uciși în marea de la Canalul Velebit și la Capul Slana.
Imediat înainte de închiderea taberei, în noaptea de 14/15 august 1941, nu mai puțin de 791 de victime au fost măcelărite la Capul Slana, deasupra golfului Malin. La începutul lunii august a aceluiași an, italienii au exhumat și au ars cadavrele a 91 de copii sub 15 ani, 293 de femei și 407 bărbați. Au documentat totul cu grijă și au făcut o serie de fotografii.
Întreaga zonă a Capului Slana, inclusiv o zonă de apă cu lățimea de 100 de metri, este o zonă memorială protejată.
În 1975, o mică placă memorială a fost ridicată în Golful Slana, care fusese distrusă în războiul precedent. A fost restaurată în 2010 și 2013 și demolată după doar câteva zile.
În Metajna, una dintre clădirile fostei tabere este acum școală elementară. În afară de două cruci de lemn pe care Asociația Jadovno 1941 Banja Luka-Belgrad le-a amplasat pe locul lagărului și gropii comune, astăzi nu există nicio urmă că oribila crimă ar fi avut loc în această zonă.
Recomandare pentru studenți
Pe drumul de la Pag la Zrće, pe partea dreaptă, peste canalul maritim, veți vedea un pustiu din piatră, asemănător suprafeței Lunii. Trecând prin orașul Kolan, veți putea vedea Metajna și Capul Slana.
Apel către studenți, din partea descendenților și admiratorilor victimelor:
Copii, împreunați trei degete, cufundați-le în apa Mormântului Albastru, faceți-vă semnul crucii și rugați-vă pentru sufletele Sfinților Noi Martiri Sârbi care au suferit acolo.
Fotografii din Arhivele Academiei Militare din Jadovno, 1941, la adresa.
Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
