Sfântul Sobor al Icoanei Dalmate a Maicii Domnului

Zi specială de cinstire: 15 februarie

În Gubernia Perm, regiunea Șadrinsc, pe malurile râului Iseti, se află Mânăstirea dalmată a Adormirii Maicii Domnului. În biserica principală a acestei mânăstiri se găsește o Icoană făcătoare de minuni a Adormirii Maicii Domnului, care a aparținut Părintelui Dalmat, întemeietorul acestei mânăstiri.

În prima jumătate a secolului al XVII-lea, un locuitor din Tobolsc, nobil, pe nume Dimitrie Macrinschi, își părăsea soția și copiii și mergea la Mânăstirea Nevianschi din Eparhia de Tobolsc, unde a fost tuns călugăr, cu numele Dalmat, în cinstea Sfântului ascet din secolul al IV-lea, Sfântul Dalmat din Constantinopol (3 august).

Întrucât Părintele Dalmat era cunoscut pentru viața sa sporită în asceză și virtuți, frații Mânăstirii Nevianschi au vrut să-l aleagă stareț dar, din smerenie, Bătrânul nu a acceptat o astfel de poziție cu responsabilitățile ei. El a părăsit mânăstirea, luând cu sine o Icoană a Adormirii Maicii Domnului.

În anul 1644 a ajuns în Gubernia Perm, unde s-a stabilit într-o peșteră aflată pe un teren deținut de tătarul Iligei. Când Iligei a descoperit că un călugăr se așezase pe proprietatea sa și chiar intenționa să întemeieze o mânăstire acolo, s-a indignat. Adunându-și rudele, a pornit la drum, cu intenția de a-l alunga pe Dalmat. Iligei și-a petrecut noaptea lângă peșteră, dincolo de râul Iseti, așteptând zorii, pentru a-l lua pe neașteptate pe cel zăvorât.

Părintele Dalmat s-ar fi găsit, practic, în pericol de moarte, dacă ar fi încercat să opună rezistență ori să se apere. Nu putea aștepta ajutor de la nimeni, de nicăieri, și nici nu putea fugi, știind că un dușman pândea dincolo de râu, în întunericul nopții, gata să-i verse sângele în orice clipă. Călugărul nu avea, însă, nevoie de vreo protecție omenească, pentru că Protectoarea sa era Împărăteasa Cerului.

Când Iligei dormea, Maica Domnului i s-a arătat în vis, purtând coroană, îmbrăcată într-o haină purpurie, ținând în mâini o sabie de foc. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i-a interzis cu strictețe să-i pricinuiască vreun rău Părintelui Dalmat și i-a poruncit lui Iligei să-i dea călugărului o bucată de pământ, pentru o mânăstire. Trezit din această teribilă viziune, tătarul a mers la Părintele Dalmat, însoțit de toți tovarășii săi, și i-a dat o parcelă de pământ pe care să construiască mânăstirea.

Minunata protecție a Împărătesei Cerului, oferită lui Dalmat, a avut loc în anul 1646. În același an, a fost întemeiată Mânăstirea Dalmată.

La sfârșitul anului 1646, Mânăstirea nou înființată a fost atacată de calmucii mongoli. Aceia au dat foc clădirilor mânăstirii; unii dintre călugării care au fugit au fost uciși, iar alții luați prizonieri. În acest timp, doar Dalmat, întemeietorul mânăstirii, a scăpat de la moarte, salvat de Icoana făcătoare de minuni. Aceasta era Icoana Adormirii Maicii Domnului, pe care o dusese cu el din Mânăstirea Nevian.

Când calmucii au plecat, Bătrânul Dalmat s-a întors la locul său și a început să se nevoiască singur, la reconstruirea mânăstirii. Câțiva ani mai târziu, o biserică din lemn se afla deja pe locul mânăstirii ruinate, în apropiere găsindu-se și chilii pentru călugări. Pelerinii au început să viziteze locul și au oferit daruri pentru împodobirea mânăstirii și a sfântului lăcaș. Din acel moment, vestea despre mânăstire s-a răspândit rapid peste tot, nu doar în ținuturile din apropiere, ci și în locuri foarte îndepărtate.

În 1651, la mai puțin de douăzeci de ani de la întemeierea Mânăstirii Dalmate, a fost atacată din nou. De data aceasta a fost atacată de Prințul siberian Devlet-Girei. Acestra a jefuit și a incendiat Mânăstirea. Icoana Maicii Domnului a rămas însă nevătămată, deși biserica a ars complet. Într-un singur loc, pe spatele plăcii, exista un loc ars, acolo unde un oarecare musulman își pusese mâna.

În anul 1702, Icoana a fost restaurată, de către iconograful Ivan Nichitin.

Mânăstirea a fost restaurată de Arhimandritul Isaac, fiu duhovnicesc al Părintelui Dalmat. A construit o biserică din piatră în anul 1707, iar în ea a așezat Icoana făcătoare de minuni a Adormirii Maicii Domnului.

Pe vremea domniei împărătesei Ecaterina a II-a, mânăstirea a rezistat unui asediu de trei zile al trupelor lui Emilian I. Pugacev, în tot acel timp călugării rugându-se înaintea Icoanei Dalmate.

În anul 1800, Icoana a fost împodobită cu o ferecătură aurită, cu coroane de argint și pietre prețioase, la porunca starețului Ghedeon. În 1864, Arhimandritul Metodie a comandat o nouă ferecătură din argint, aurită la Moscova, decorată cu pietre prețioase. Icoana se afla într-un baldachin special, decorat cu sculpturi, acoperită cu o perdea din mătase colorată, care putea fi trasă atunci când era necesar.

În ziua de 19 aprilie 1852, multe dintre clădirile mânăstirii, inclusiv biserica cea mare, au fost distruse într-un incendiu. Din nou, Icoana Dalmată a rămas neatinsă.

În fiecare an, pe 15 februarie și, iarăși, pe 15 august, la sărbătoarea principală a mânăstirii, mulțimi mari, însemnând cel puțin 5 000 de pelerini, călătoreau la Mânăstirea Dalmată pentru a se închina înaintea Icoanei făcătoare de minuni. Bolnavii primeau vindecare, după propria lor credință, cu ajutorul acestei Icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Tradiția a continuat până în anul 1917.

La începutul anilor 1920, după desființarea mânăstirii, călugării au mers la alte mânăstiri, luând cu ei Icoana Dalmată. În prezent, nu există informații despre locul în care s-ar găsi Icoana originală.

Cei care suferă din cauza neputințelor sufletești sau trupești se roagă în fața Icoanei Dalmate a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, pentru vindecare.

În fotografia din începtutul acestui articol, se poate vedea Icoana originală Dalmată, în ramă - de S.M. Procudin-Gorschi, 1911.

***

Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna februarie 2025.