Sfântul Grigorie, Dirijorul de Cor din Marea Lavră a Muntelui Athos

Ziua specială de cinstire: 1 octombrie

  Sfântul Grigore (Domesticos) Dirijorul de Cor a fost contemporan cu Sfântul Ioan Cucuzel, iar acesta din urmă l-a instruit pe primul în Muzica Bisericească în timp ce viețuiau ca asceți la Mănăstirea Marii Lavre de la Muntele Athos, motiv pentru care a mai fost numit și Grigorie Cucuzelisul în onoarea învățătorului său. 

   Grigorie era cunoscut pentru priceperea sa muzicală și pentru dulceața vocii sale. Cânta slujbele de priveghere, cu mare evlavie și smerenie, fără a sta jos vreodată în biserică.

   Patriarhul Calist (20 iunie) stabilise ca, în Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, să se cânte „De tine se bucură" în locul „Cuvine-se cu adevărat”. Succesorul său, Patriarhul Filotei (8 octombrie), a anulat aceasta, revenind asupra „Cuvine-se cu adevărat”. Dar mai apoi, în ajunul Bobotezei, în prezența Patriarhului Grigorie al Alexandriei, Sfântul Grigorie Dirijorul de Cor a cântat în schimb „De tine se bucură”.

   Imediat după aceasta, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu i s-a arătat și, așa cum făcuse cu Ioan Cucuzel, i-a pus un bănuț de aur în mână. Dânsa i-a zis: 

„Sunt foarte recunoscătoare pentru că ai cântat în cinstea mea”. 

   Pentru aceasta, s-a hotărât ca toate Liturghiile Sfântului Vasile cel Mare să includă, de atunci încolo, „De tine se bucură".

   După ce a trăit o viață plăcută lui Dumnezeu, Cuviosul Sfânt Grigorie a adormit în pace, în anul 1405. 

   Monahul Gherasim Micragiananitis a alcătuit o slujbă în cinstea atât a Sfântului Grigorie Dirijorul de Cor, cât și a Sfântului Ioan Cucuzel, care sunt serbați împreună în mod aparte pe 1 octombrie. 

   Mânăstirea Marii Lavre păstrează, printre comorile sale, atât sfintele moaște ale Sfântului Grigorie, cât și bănuțul dăruit acestuia de către Preasfânta Maică a lui Dumnezeu.

NOI FILE DE LETOPISEȚ

   Pe 20 aprilie 2026, reprezentanții legali ai Mitropolitului Tihic de Paphos (Cipru) - vezi ARHIVA - au publicat o declarație oficială în legătură cu campania calomnioasă de la televiziunea cipriotă, după cum relatează Uniunea Jurnaliștilor Ortodocși din Grecia.

   Avocații au numit false afirmațiile jurnaliștilor conform cărora ierarhul ar fi intenționat să-și creeze propria „Biserică adevărată” cu sprijin financiar din partea unor patroni străini.

   Motivul reacției a fost o emisiune matinală de pe canalul Sigmalive, cu Theodoros Kyriakos. În timpul emisiunii, au fost făcute declarații în care se susținea că Mitropolitul Tihic le-ar fi promis preoților loiali să organizeze o jurisdicție separată, în opoziție cu Biserica oficială. Canalul de televiziune informase telespectatorii că salariile clericilor ar fi urmat să fie plătite inițial de un oarecare „magnat rus”.

   Apărătorii legali ai ierarhului au respins categoric aceste informații, numind acuzațiile ca fiind nefondate și menite să-l discrediteze public pe Arhipăstor.

   Declarația evidențiază încălcarea gravă de către postul de televiziune a standardelor jurnalistice de bază. Autorii programului au ignorat complet poziția celeilalte părți și nu au făcut nicio încercare de a-l contacta pe Mitropolit pentru a verifica faptele - aceasta, în ciuda faptului că ierarhul a petrecut toate zilele de Paști în Paphos și a comunicat deschis cu credincioșii din biserici.

   Avocații au caracterizat acest lucru drept persecuție țintită împotriva Mitropolitului. Reprezentanții ierarhului și-au rezervat dreptul de a apela la autoritățile judiciare statale sau europene pentru a restabili dreptatea și a-i pedepsi pe cei vinovați de calomnie. Apărătorii au subliniat legitimitatea apelului la instanța seculară prin apărarea onoarei și demnității.

   Criza legată de Mitropolitul Tihic a fost declanșată de refuzul acestuia de a primi o delegație romano-catolică în Eparhia sa. În plus, Mitropolitul Tihic a fost acuzat de o serie de alte „încălcări”, între care refuzul de a oficia nunți interconfesionale între ortodocși și catolici sau protestanți; sfințirea unei biserici în cinstea unui om sfânt care încă nu fusese canonizat oficial; hirotonirea unui preot care, pe când era încă laic, rupsese legăturile cu un Episcop grec. Cu toate acestea, există dovezi video în care Mitropolitul Tihic afirmă că nu ar trebui să se picteze icoane sau să se sfințească biserici închinate asceților necanonizați.

   La acea dată, Arhiepiscopul Gheorghe al Ciprului a menționat că Patriarhul Ecumenic a aflat despre situație și și-a exprimat îngrijorarea într-o scrisoare personală. Un extras din scrisoare spunea:
  „Am fost surprinși și profund întristați să aflăm că un ierarh al Preasfintei Biserici a Preafericirii Voastre, și anume Înaltpreasfințitul Mitropolit Tihic de Paphos, în contextul opiniilor sale conservatoare și complet depășite asupra problemelor bisericești, a făcut remarci lipsite de respect și nepotrivite chiar și împotriva Preasfântului nostru Scaun Ecumenic. Din acest motiv, ne exprimăm aici nemulțumirea și dezaprobarea.(...) Vă rugăm să-l chemați la ordin pe Mitropolitul de Paphos și să-l împiedicați să perturbe relațiile exemplare dintre vechile Biserici din Constantinopol și Cipru”.

   Deși era vorba despre o măsură de corecție, Sfântul Sinod al Ciprului l-a înlăturat pe Mitropolitul Tihic de la conducerea Episcopiei de Paphos, pe 22 mai 2025, în cadrul unei sesiuni extraordinare.

   Acuzația centrală care a dus la înlăturarea sa a fost apostazia, înțeleasă în acest context ca ruperea comuniunii cu ierarhia bisericească sub pretextul apărării purității credinței.

   Conform avocaților, deși articolul 14 din Carta Bisericii Ciprului prevede că un ierarh poate fi înlăturat numai în urma unei hotărâri judecătorești sau a unei condamnări pentru o infracțiune ecleziastică gravă, Sinodul și-a invocat dreptul de a se întruni sub forma unui tribunal ecleziastic. Acest lucru i-a permis să ia decizia fără a implica autorități seculare sau din afară.

   Mitropolitul Tihic își păstrează rangul episcopal și rămâne membru al Sfântului Sinod, dar a fost deposedat de funcția de ierarh conducător al Episcopiei de Paphos. Episcopia este administrată temporar chiar de către Arhiepiscopul Gheorghe al Ciprului.

   Anterior acestora, însă, pe 11 iunie 2023, Mitropolitul Tihic de Paphos refuzase să participe la Liturghia Arhierească din Nicosia, din cauza comemorării întâistătătorului nou-createi Biserici Ortodoxe a Ucrainei, Dumenco. Întâistătătorul Bisericii Cipriote, Arhiepiscopul Gheorghe, a numit atunci atitudinea Mitropolitului Tihic „copilărească”. Tot atunci, Arhiepiscopul Gheorghe remarca faptul că punctul de vedere al Mitropolitului Tihic „din păcate pare să devină o problemă în cadrul Bisericii Cipriote”. Astfel, își exprima hotărârea de a „pune capăt acestei probleme”.

   Recent, Curtea Supremă a respins petiția Mitropolitului Tihic de Paphos de anulare a deciziilor Sinoadelor Bisericii Ciprului și Patriarhiei Constantinopolului, conform publicației PhileNews. Ierarhul solicitase o prelungire a termenului de depunere a unei cereri pentru emiterea unor hotărâri judecătorești speciale de anulare a deciziei Sinodului Bisericii Ciprului din 22 mai 2025 și a deciziei Fanarului din 17 octombrie 2025. Cu toate acestea, instanța a indicat că reclamantul a cunoscut în timp util deciziile adoptate și nu a întreprins demersurile legale necesare în termenul stabilit. Drept urmare, petiția a fost respinsă definitiv.

   Avocații Mitropolitului Tihic spun că demiterea acestuia este o decizie, de la bun început, ilegală, anticanonică și contrară Cartei Bisericii, conform publicației Aktines. În esență, Sinodul i-a aplicat o pedeapsă Ierarhului, fără proces, fără a prezenta acuzații și fără a respecta cele mai elementare principii ale Dreptului Bisericesc. Opinia afirmă că Biserica Ortodoxă susține în mod constant un principiu: nicio pedeapsă nu poate fi aplicată fără o instanță canonică prealabilă (Canonul Apostolic 74: acuzațiile să fie examinate în prezența acuzatului și pe baza probelor; Canonul Apostolic 75 interzice condamnarea fără o justificare deplină; și Canonul 6 al celui de-Al Doilea Sinod Ecumenic prescrie o procedură judiciară strict stabilită). 

   Documentul subliniază că interdicția de a sluji, prin natura sa, este o pedeapsă canonică, deoarece privează un Episcop de capacitatea de a-și exercita slujirea episcopală. În consecință, o astfel de interdicție nu poate fi aplicată „temporar”, nu poate avea un caracter preventiv și nu poate fi impusă fără o decizie judecătorească. Încercările de a prezenta suspendarea (interdicția) Mitropolitului ca pe o „necesitate administrativă” nu îi înlătură caracterul anticanonic. Mai mult, Carta Bisericii Ciprului garantează fiecărui ierarh dreptul de a fi ascultat, garantează prezumția de nevinovăție și impune ca toate cazurile să fie examinate exclusiv în cadrul procedurilor stabilite. 

   Nicio prevedere a Cartei nu permite suspendarea unui Mitropolit fără proces, nu stabilește interdicția de a rămâne în propria Mitropolie și nu prevede îndepărtarea fizică sau administrativă din clădirile bisericești. Se subliniază, separat, că dreptul canonic al Bisericii nu este de natură punitivă, ci terapeutică. Chiar și acolo unde există acuzații, trebuie respectate proporționalitatea, clemența și responsabilitatea pastorală. Utilizarea unor măsuri dure - exilul efectiv, schimbarea încuietorilor, restricționarea accesului și implicarea structurilor statului, precum în cazul acestuia - contrazice în mod grosolan spiritul slujirii ecleziale și provoacă ispite în rândul credincioșilor.

   Concluzia notează, de asemenea, că Mitropolitul Tihic, în calitate de cetățean, posedă drepturi protejate de Constituția Republicii Cipru și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Articolele 6 și 8). Privarea de locuință, accesul la locul de slujire și umilirea publică fără proces pot fi considerate încălcări ale dreptului la o audiere echitabilă, a respectului pentru viața privată și demnitatea umană.

   Documentul subliniază necesitatea ridicării imediate a interdicției, restabilirea Mitropolitului Tihic în drepturile sale și revenirea vieții bisericești pe calea legalității canonice. „Fără canoane nu există Biserică - există doar putere”, se arată în concluzie.

   Comunitatea credincioșilor din Paphos a publicat o scrisoare deschisă adresată Arhiepiscopului Gheorghe, liderul Bisericii Ortodoxe a Ciprului. În apel, autorii susțin că Întâistătătorul Bisericii Ciprului ia decizii importante în mod unilateral, ocolind Sfântul Sinod. 

   Tot recent, turma ortodoxă din Paphos i-a cerut conducătorului Bisericii Ciprului să renunțe la presiunile asupra Ierarhului și să evite amenințarea unei schisme bisericești.

   Ministerul Educației din Olanda a recomandat ca funcționarii publici să evite utilizarea cuvintelor „tată” și „mamă” în comunicarea oficială, relatează Tribune Chrétienne. 

   Conform îndrumărilor publicate, termenii tradiționali urmează să fie înlocuiți cu formulări mai neutre, pentru a face limbajul „incluziv” și a reflecta „diversitatea formelor de familie”, inclusiv familiile de același sex și LGBT. Recomandarea face parte dintr-o politică mai amplă de pluralism familial care vizează remodelarea limbajului utilizat în instituțiile statului.

   Inițiativa vine pe fondul transformării continue a normelor sociale din țară. Autoritățile subliniază că obiectivul este acela de a adapta limbajul oficial la realitățile societății contemporane și la diferite modele de viață de familie.

   În același timp, criticii observă că abandonarea termenilor „tată” și „mamă” afectează nu doar limbajul, ci și însăși înțelegerea relațiilor de familie, deoarece aceste concepte au fost în mod tradițional legate de ideile de părinte și de dăruire a vieții.

   În opinia lor, înlocuirea acestor cuvinte cu expresii neutre ridică o dezbatere mai amplă despre limitele schimbării lingvistice și impactul acesteia asupra modului în care sunt înțelese familia și societatea.

   Pe 16 aprilie 2026, Corpul de conducere al Bisericii Anglicane din Țara Galilor a votat pentru ca binecuvântările de "căsătorie" acordate persoanelor de același sex să devină permanente, după o perioadă de probă de cinci ani în care acestea au fost permise temporar. Ritualul a fost inclus în Cartea de Rugăciune Comună – principala colecție liturgică a anglicanilor.

   Simultan, au fost aprobate amendamente la măsura de joi, pentru a proteja clerul, hirotoniții și anglicanii laici care nu pot participa din motive de conștiință la astfel de slujbe de binecuvântare.

   Arhiepiscopul Cherry Vann, care conduce Biserica din Țara Galilor și se află el însuși într-o relație între persoane de același sex, a salutat rezultatul.
 

   Curtea Supremă a Uniunii Europene a declarat că legea ungară care restricționează răspândirea ideologiei LGBT în rândul minorilor încalcă normele dreptului european, relatează LifeSiteNews.

   Este vorba despre legislația adoptată în 2021, care interzice promovarea subiectelor legate de homosexualitate și identitate de gen în rândul copiilor, precum și restricționarea „educației sexuale” corespunzătoare și înăsprește măsurile împotriva materialelor legate de exploatarea sexuală a minorilor.

   În hotărârea sa, instanța a indicat că aceste restricții ar fi „stigmatizat” persoanele care se identifică drept LGBT și, așa cum se susține, contrazic valorile fundamentale ale Uniunii Europene. În special, s-a afirmat că legislația maghiară nu respectă „esența însăși” a UE ca comunitate juridică.

   Se amintește că, în caz de nerespectare a hotărârii, Ungaria se poate confrunta cu măsuri suplimentare, inclusiv sancțiuni financiare din partea Comisiei Europene.

   Autoritățile maghiare au pledat anterior, în mod constant, pentru conservarea valorilor familiale tradiționale, introducerea de restricții privind adopția de copii de către cuplurile de același sex, anularea studiilor de gen în universități și consacrarea conceptului de familie în legislația națională.

   Pe 17 martie 2025, parlamentul maghiar a adoptat un amendament privind mai multe legi, inclusiv Codul Civil și legile adoptate anterior privind libertatea de întrunire. Unul dintre amendamente interzice organizarea de „adunări care încalcă 'Legea privind protecția copilului'" și obligă autoritățile regionale să interzică astfel de evenimente. Ulterior, peste 20 de țări ale UE au condamnat Ungaria pentru interzicerea propagandei LGBT în rândul copiilor. Dar, pe 28 iunie, ambasadorii UE au participat la marșul Pride de la Budapesta, interzis.

   Grupurile canadiene pro-viață și religioase, inclusiv un cardinal catolic, au tras un semnal de alarmă cu privire la un nou proiect de lege care incriminează exprimarea și credința religioasă atunci când se citează părți din Biblie, inclusiv pasaje despre homosexualitate și gen. Îngrijorările se referă la proiectul de lege C-9, cunoscut sub numele de „Legea de combatere a urii”.
 

   Iarăși, o țară africană opune rezistență eforturilor occidentale de a promova avortul și ideologia LGBT în țările în curs de dezvoltare.

   Potrivit C-Fam, ambasadorul Zéphyrin Maniratanga din Burundi, care este președintele Comisiei ONU pentru Populație și Dezvoltare, „a refuzat să prezinte un document spre aprobare”, deoarece „a obiectat la eforturile europene de a încărca documentul cu ideologia avortului și de gen”. Versiunea finală, așa cum a fost prezentată, nu a putut fi adoptată în unanimitate și, prin urmare, nu a fost propusă spre adoptare.

   LifeSiteNews amintește, pe această temă, că țările occidentale bogate sunt implicate în această agendă de ani de zile - activistul nigerian pentru drepturile omului, Obianuju Ekeocha, o numește „neocolonialism ideologic”. Este o revoluție de sus în jos, în care țările puternice care au adoptat valorile revoluției sexuale promovează o agendă globală, nu doar națională. Activiștii în acest sens lucrează la ONU cu ambasadorii națiunilor occidentale pentru a propune „rezoluții neobligatorii” care promovează avortul ca drept al omului, ideologia de gen și alte aspecte ale revoluției sexuale. Deși aceste rezoluții nu sunt obligatorii, ele sunt apoi folosite de acești activiști pentru a-i împinge pe politicienii și judecătorii din țările în curs de dezvoltare să adopte aceste agende - și, în multe cazuri, rezoluțiile sunt tratate ca fiind obligatorii și astfel ating efectul scontat de a schimba politicile în întreaga lume.
   Ambasadorul Maniratanga a fost felicitat de Nigeria, Malaezia, Egipt, Gambia, Statele Unite și Vatican.

   Papa Benedict al XVI-lea a căzut în timpul unei călătorii în Mexic și Cuba, în 2012… Nu-și amintea nimic despre asta. Experții medicali citați în cercetări recent dezvăluite sugerează că s-ar putea să nu fi fost un accident, ci o supradoză de medicamente sedative, administrată în mod deliberat pentru a incapacita un Papă care stătea în calea unor interese puternice.

   Pierderea memoriei lui Benedict, circumstanțele misterioase ale căderii și absența unei anchete a Vaticanului indică o singură întrebare: A fost ultimul Papă tradiționalist înlăturat cu forța?Acestea sunt întrebările unui repotaj recent al publicației LifeSiteNews.

   Din câte se știe, Papa Benedict s-a opus acordurilor cu China comunistă, a criticat marxismul, s-a opus agendei globaliste care avansa prin instituțiile occidentale. După demisia sa, politica Vaticanului s-a schimbat dramatic.

   Donald Trump l-a criticat public, recent, pe Papa Leon al XIV-lea pentru pozițiile sale legate de criminalitate și politică externă. Într-un răspuns formulat în dimineața zilei de 13 aprilie, Pontiful născut în Chicago a declarat că nu se teme de administrația Trump și nu dorește să intre în polemici.

   Duminică seara târziu, pe 12 aprilie 2026, Președintele SUA, Donald Trump, publicase o declarație pe Truth Social, atacând ceea ce consideră a fi pozițiile Papei Leon al XIV-lea cu privire la criminalitate, politică externă și conducerea SUA, făcând referire explicită la întâlnirea Papei cu David Axelrod, fost consilier senior al președintelui Barack Obama, și prezentând acea întâlnire ca pe o dovadă a alinierii politice cu personalități pe care le-a descris ca fiind ostile administrației sale.

   „Nu vreau un Papă care crede că este în regulă ca Iranul să dețină o armă nucleară”, a scris Trump, avertizând că Papa Leon ar trebui să dea dovadă de bun simț, să nu mai servească stângii radicale și să se concentreze pe a fi un mare Papă, nu un politician.

   Readucând în discuție alegerea lui Leon ca Papă, Președintele Trump a mai spus:    „Leon ar trebui să fie recunoscător pentru că, după cum știe toată lumea, a fost o surpriză șocantă. Nu era pe nicio listă pentru a fi Papă și a fost pus acolo de Biserică doar pentru că era american, iar ei au crezut că aceasta ar fi cea mai bună modalitate de a se descurca cu Președintele Donald J. Trump. Dacă eu nu aș fi fost la Casa Albă, Leon nu ar fi la Vatican”.
 

   Arhiepiscopul ortodox Ieronim al Greciei a declarat că violența împotriva locurilor sfinte este inacceptabilă și a cerut pace, în urma incidentului în care o statuie a lui Hristos a fost distrusă în sudul Libanului.

   Pe 21 aprilie 2026, Arhiepiscopul Ieronim al Atenei și al întregii Grecii a condamnat profanarea statuii lui Iisus Hristos Răstignit, din sudul Libanului, și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la incident. 
   Arhiepiscopul a lăudat răspunsul rapid al autorităților israeliene, în special condamnarea incidentului de către Prim-Ministrul Benjamin Netanyahu. El a subliniat că conflictele militare provoacă inevitabil violențe și duc la moartea civililor, în special a copiilor.

   Anterior, se raportase că un soldat israelian a distrus o statuie a lui Hristos Răstignit, în orașul creștin libanez Debel - făcând aceasta într-un mod brutal și expres, folosindu-se de un baros. Incidentul a avut loc pe fondul escaladării tensiunilor în regiune, la scurt timp după anunțul unui armistițiu temporar între Israel și Hezbollah.
 

   Pe 28 aprilie 2026 va avea loc o sesiune a Sfântului Sinod al Patriarhiei Georgiene, la care va fi determinată o triadă de candidați pentru alegerea unui nou Patriarh. Alegerea are loc după mutarea la Domnul a Patriarhului Ilie al II-lea, care a condus biserica timp de peste cincizeci de ani. 
   Conform Statutului privind Administrarea Bisericii Ortodoxe Georgiene, Vicarul Tronului Patriarhal este obligat să convoace consiliul extins nu mai devreme de patruzeci de zile și nu mai târziu de două luni de la mutarea la Domnul. Înainte de consiliu, are loc o sesiune a Sfântului Sinod, în care fiecare dintre membrii săi poate propune un candidat; cei trei cu cel mai mare număr de voturi avansează apoi în alegerile finale.

   Candidatul trebuie să fie de naționalitate georgiană, să fie Episcop al Bisericii Ortodoxe Georgiene, să aibă o educație teologică și experiență în administrarea bisericească și să fie călugăr cu vârsta cuprinsă între patruzeci și șaptezeci de ani. 

   Doar Episcopii au drept de vot, iar cel care primește majoritatea absolută a voturilor devine ales; dacă acest lucru nu se întâmplă, urmează un al doilea tur între cei doi candidați aleși. Această procedură se bazează pe regulamentul adoptat la al XIII-lea Conciliu Bisericesc extins din Catedrala Svetițhoveli în 1995 și confirmă importanța acestor alegeri nu numai pentru Biserică, ci și pentru direcția viitoare a Georgiei.

***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna aprilie 2026.