Zi de cinstire aparte: 7 septembrie
Sfântul Luca a fost călugăr la Mânăstirea Vatos Riakos (Pârâul Adânc), lângă Triglia, Likaonia (în Asia Mică), mai târziu devenind cel de-al treilea egumen al acesteia. Acolo, a adormit cu pace în Domnul, la sfârșitul secolului al X-lea.

Mânăstirea, închinată Schimbării la Față a lui Hristos, era renumită pentru strictețea vieții ascetice a călugărilor săi.
Primul stareț și întemeietorul mânăstirii a fost Sfântul Vasile (1 iulie), iar al doilea a fost Sfântul Ignatie (+27 septembrie 970). Unele surse îl menționează pe Sfântul Petru (7 septembrie) ca al doilea egumen.
Conform Vieților Sfinților notate de Mitropolitului Sofronie Eustratiadu, Sfântul Luca apare pomenit pe 7 septembrie.
Sfântul Nicodim de la Sfântul Munte (14 iulie) menționează, însă, pomenirea specială a acestuia pe 27 decembrie.
Sfântul Luca mai este cunoscut, de asemenea, ca "Sfântul Luca al Licaoniei".

Mânăstirea Vatos Riakos (Mânăstirea Pârâului Adânc) este cunoscută și sub numele de Mânăstirea "Schimbarea la Față a Mântuitorului Hristos", deși se obișnuiește să i se spună "Soteros", sau Mânăstirea Mântuitorului (turcă: Aya Sotiri Manastırı).
Sfântul lăcaș se află lângă localitatea modernă Tirilie din Turcia (Triglia medievală, în Bitinia).

Complexul este acum în ruine, iar unele clădiri sunt folosite de localnici ca adăposturi pentru animale. Dimensiunile exterioare ale clădirii măsurau 16 și 9 metri.
Când zona a fost curățată de tufișuri și cartografiată în 1987, mânăstirea era deja ruinată și în mare parte moloz; apoi, în 1988, proprietarul terenului a curățat zona, cu utilaje grele, și a construit un șopron. În 2017, nu mai rămăseseră decât grămezi de pietre provenite din ziduri.
***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna august 2025.