Sfântul Antonie de Școndidi s-a născut în familia lui Otia Dadiani, Prințul de Egrisi (acum Samegrelo - Nordvestul Georgiei). Mama Sfântului Antonie, Gulcan, era fiica prințului Șușita al III-lea de Racea.
Familia avea șase copii: cinci băieți și o fată. Sora Sfântului Antonie, Mariam, avea să se căsătorească, mai târziu, cu Regele Solomon cel Mare de Imereti.

Copiii au primit educația primară de la mama lor, care a fost crescută în credința creștină și le-a transmis credința copiilor ei. Credința ei vibrantă și nevoința vitejească erau un exemplu pentru toți cei care o înconjurau.
După moartea tatălui său, tânărul Antonie a fost crescut de fratele său mai mare, Kația. Familia sa îl pregătea pe Antonie pentru o carieră diplomatică și, prin urmare, acorda o atenție deosebită studiului său în filosofie, literatură, fundamentele poeziei și ale artei și în limbi străine (în special turca și persana).
De la începutul secolului al XVII-lea, conducătorii din Egrisi au numit doar propriile rude în Eparhia de Școndidi. Nicolae, unul dintre frații mai mari ai Sfântului Antonie, era pregătit pentru episcopat, dar era prea atașat de lume pentru a se angaja la jugul greu al ascetismului. Tânărul Antonie, însă, era râvnitor după viața monahală și, curând, a fost tuns călugăr.
Noul monah Antonie, realizând nedesăvârșirea educației sale duhovnicești, le-a cerut călugărilor de la Mânăstirea Martvili din Egrisi să-l ajute să-și acopere lipsurile.

Pe atunci, un grup de misionari francezi sosise pentru a-l instrui în fundamentele filosofiei scolastice, care era foarte la modă în Europa la acea vreme. Sfântul Antonie, însă, a recunoscut că tutorii săi străini pătau doctrina ortodoxă, cu otrava ereziei. Odată, în timpul unei mese, Sfântul Antonie s-a întors către un francez și l-a întrebat: „Poți turna vin în această cupă plină cu apă și să împiedici să se amestece cu apa?”.
Preotul catolic a răspuns că este imposibil, iar Sfântul Antonie a replicat: „Așa cum este imposibil să torni apă și vin într-un singur vas și să le împiedici să se amestece, tot așa este imposibil să deții atât doctrina ortodoxă, cât și erezia!”. Din acea zi, Sfântul Antonie s-a depărtat de misionarii francezi.
Setea de învățătură nu i-a dat tânărului călugăr vreme de odihnă. Pentru a-și aprofunda cunoștințele, Sfântul Antonie a călătorit la Tbilisi, la Curtea regelui Iraclie al II-lea. Soția regelui, Regina Darejan, era verișoara Sfântului Antonie - fiică a unchiului său, Kația Dadiani.
În anul 1761, Sfântul Antonie a fost hirotonit Episcop de Țageri (în Svanetia de Jos). Curând, a devenit faimos pentru predicile sale elocvente, care îl inspirau chiar și pe Patriarhul Georgiei.
Obosit de post, chipul Sfântului Antonie începuse să semene cu cel al unui înger. Conform poruncilor sale, o masă zilnică era pregătită pentru săraci, la reședința din Școndidi. Fiecare Episcop ulterior de Școndidi a continuat această practică.
În secolul al XVIII-lea, mulți domni feudali din vestul Georgiei (în special din Egrisi) începuseră să vândă sclavi, pentru profit. Episcopul Antonie s-a opus cu îndrăzneală acestei activități imorale, iar în anii 1792-1794, a convocat o serie de Sinoade bisericești pentru a condamna public comerțul cu sclavi.
În anul 1788, Sfântul Antonie a aprobat concesiuni vaste de terenuri pentru Mânăstirile Martvili, Naharebu și Sairme. L-a convins pe Dadiani să scutească aceste terenuri de impozite.
În anul 1789, Sfântul Antonie, de acum Mitropolit, a părăsit Școndidi, pentru Mânăstirea Naharebu pe care o construise. A îmbogățit mânăstirea cu obiecte sfinte, icoane vechi și pământuri. Acolo, și-a petrecut restul zilelor.
Sfântul Antonie de Școndidi a adormit întru Domnul în anul 1815, la o vârstă foarte înaintată, și a fost înmormântat în Mânăstirea Naharebu.
Fiul duhovnicesc, prietenul devotat și ajutorul Sfântului Antonie, Ieromonahul Iacob, a viețuit și el ca Sfânt în această lume și a fost primit în Împărăția Cerească.
***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna august 2026.





Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
