Sfânta Domna din Tomsk, cea nebună pentru Hristos

Prăznuită la 16 octombrie (†1872)

Sfânta Domna (Karpovna), cea nebună pentru Hristos, s-a născut într-o familie nobilă din centrul Ucrainei, pe la începutul secolului al XIX-lea. Rămasă orfană de mică, Sfânta Domna a crescut în casa mătușii sale. A primit o educație aleasă și cunoștea mai multe limbi străine. 

Era o tânără frumoasă, având astfel mulți pretendenți care doreau să se căsătorească cu ea. Totuși, Sfânta dorea să-și păstreze fecioria pentru Domnul. Când a aflat că rudele sale intenționau să o oblige să se căsătorească, a plecat pe ascuns de acasă, îmbrăcată în haine simple, și a pornit în pelerinaj către locurile sfinte. Neavând acte care să-i dovedească identitatea, a fost arestată sub numele de Maria Slepcenko și surghiunită în Siberia, unde s-a stabilit în orașul Tomsk. Acolo, și-a asumat nevoința nebuniei pentru Hristos.

Sfânta Domna nu avea locuință stabilă și își petrecea adesea zilele și nopțile sub cerul liber. Îmbrăcămintea ei consta din diverse lucruri de mărimi diferite care atârnau pe trupul ei aproape dezgolit. Adesea, Domna număra aceste haine, în loc să folosească nodurile metaniilor, ascunzând astfel rugăciunea sa neîncetată de ochii oamenilor. 

Când oamenii milostivi îi ofereau haine groase în timpul iernilor aspre, le primea cu recunoștință, dar după câteva ore le dăruia unui alt cerșetor, continuând să îndure frigul. Știind prin ce greutăți treceau deținuții de la secția de poliție din Tomsk, Sfânta Domna a început să meargă printre ei și să cânte cântări duhovnicești, fapt pentru care a fost și ea reținută. Aflând despre aceasta, negustorii din Tomsk, care o cinsteau pe Sfânta Domna, îi aduceau în cantităti mari plăcinte, clătite, ceai și zahăr, pe care ea le împărțea deținuților aflați în suferință.

Pomenind cuvintele Sfintei Scripturi: „Dreptul se îngrijește de viața dobitoacelor sale” (Pildele lui Solomon), Sfânta purta de grijă și animalelor fără stăpân sau câinilor de pază. Îi hrănea adesea și îi îndrăgea în mod deosebit pe câinii de care stăpânii nu se îngrijeau, lăsându-i liberi după bunul plac. Și animalele o iubeau pe cea dreptmăritoare, iar noaptea o înconjura mulțime dintre ele. Însă, chiar și în mijlocul necuvântătoarelor, Sfânta Domna Karpovna nu uita de Dumnezeu. Locuitorii din Tomsk, printre urletele câinilor, îi auzeau adesea rugăciunea, în întuneric: „Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluiește-ne!”.

Sfânta începuse să poarte haine zdrențuite și îmbrățișase nevoința nebuniei pentru Hristos. Pe trup îi atârnau tot felul de saci, plini de cioburi de sticlă, tămâie, pâine, zahăr, încălțăminte, frânghii, pietre și alte lucruri. Oamenii din partea locului o iubeau. Ea iubea animalele, iar ele îi răspundeau cu dragoste, urmând-o pretutindeni unde mergea.

Sfânta se ruga cu aprindere și putere în biserică, dar numai atunci când erau puțini oameni de față. Un martor ocular a descris astfel rugăciunea ei: „Odată, am aruncat o privire în paraclisul bisericii și am văzut-o pe Domna Karpovna îngenuncheată, rugându-se. O, cum se ruga! Și lacrimile, lacrimile! Curgeau din ochii ei în două șuvoaie”. Însă, deîndată ce observa că cineva o privea, începea din nou să se poarte ca o nebună, mutându-se dintr-un loc în altul, vorbind și stingând lumânările.

Prin nevoința nebuniei pentru Hristos, Sfânta Domna și-a păstrat fecioria, îndurând de bunăvoie sărăcia, suferind arșița și frigul și ucigând patimile păcătoase. Spre sfârșitul vieții sale, a primit de la Domnul darul înainte-vederii, spre folosul duhovnicesc al celorlalți. Și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, la 16 octombrie 1872 și a fost înmormântată în Mânăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Tomsk. În anul 1927, mânăstirea a fost închisă, iar trei ani mai târziu cimitirul acesteia a fost desființat, pe locul respectiv fiind construit, ulterior, campusul studențesc al Institutului Tehnologic din Tomsk.

Biserica Rusă a canonizat-o pe Sfânta Domna, în anul 1984. Ea este pomenită și pe 10 iunie, în cadrul Soborului Tuturor Sfinților din Siberia. Unele surse indică ziua de 16 decembrie drept data trecerii sale la cele veșnice. În prezent, nu departe de locul unde a fost înmormântată Sfânta Domna, a fost ridicat, în 1996, un paraclis închinat acesteia, situat chiar deasupra presupusului său mormânt. Principala sursă de informații despre viața Sfintei Domna o constituie datele culese de preotul N. Mitropolschi din Tomsk și publicate de acesta în anul 1883. În Tomsk, Sfânta Domna este cinstită drept Sfânta „Xenia a Siberiei” (asemenea Sfintei Xenia din Sankt Petersburg).

Auzind glasul Apostolului Tău Pavel, care zice: „Noi suntem nebuni pentru Hristos”, slujitoarea Ta, Maica Domna, s-a făcut nebună pe pământ pentru Tine, Hristoase Dumnezeule; drept ​​aceea, cinstind pomenirea ei, Te rugăm: Doamne, mântuiește sufletele noastre.

***

Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna septembrie 2026.