Sfinții Mucenici Dimitrie, soția sa Evantia și fiul lor Demetrian, din Skepsis, în Helespont

Zi de cinstire aparte: 11 septembrie

   Sfântul Dimitrie a fost prinț și prefect al orașului Skepsis din Helespont. Sfântul Corneliu Centurionul (13 septembrie), prima persoană de alt neam decât cel iudeu convertită la Hristos de Sfântul Apostol Petru, a venit în orașul său predicând Evanghelia.

   Sfântul Corneliu a semănat semințele creștinismului printre mulți dintre locuitorii Skepsis-ului, așa că păgânii l-au arestat și l-au dus în fața prefectului Dimitrie. În zadar i s-a cerut Sfântului să se lepede de Hristos, în cele din urmă fiind dat chinurilor.

   Sfântul Corneliu a răbdat cu vitejie chinurile, îndemnându-l la rândul său pe prefect să renunțe la erorile sale păgâne și să se întoarcă spre adevărata credință în Hristos.

Condus într-un templu al idolilor, Sfântul Corneliu a distrus templul păgân și idolii care se aflau în el, prin rugăciunea sa.

   Convins de adevărul creștinismului prin predicarea Sfântului și prin minunile sale, prefectul Dimitrie însuși a ajuns să creadă în Hristos și a fost botezat împreună cu toată familia sa.

   Întrucât, de acum, Sfinții credeau în Hristos, păgânii au aruncat familia recent convertită, în închisoare, unde a și murit înfometată.

Între alte notițe istorice, găsim informațiile:

   După ce Sfântul Corneliu Centurionul (13 septembrie) a fost botezat de Sfântul Apostol Petru, acesta s-a retras din lume și a început să predice Evanghelia, împreună cu Apostolul Petru, care l-a și numit Episcop. 

   Pe când Sfântul Apostol Petru, împreună cu ajutoarele sale Timotei și Corneliu, se aflau în orașul Efes, au aflat despre un cult al idolilor, deosebit de puternic, în orașul Skepsis, în regiunea Troa. S-a tras la sorți, deci, pentru a vedea cine va merge acolo, iar Corneliu a fost cel ales.

   În oraș trăia un conducător pe nume Dimitrie, învățat în cele ale filosofiei vechi grecești, care ura creștinismul și venera zeii păgâni, în special pe Apollo și Zeus. Aflând despre sosirea lui Corneliu în oraș, l-a chemat imediat și l-a întrebat despre motivul venirii sale. Corneliu a răspuns că venise să-l elibereze din întunericul ignoranței și să-l conducă la cunoașterea Adevăratei Lumini.

   Dimitrie, neînțelegând sensul celor auzite, s-a mâniat și i-a cerut să răspundă la întrebările sale. Când Corneliu i-a explicat că slujește Domnului și că motivul venirii sale este vestirea Adevărului, prințul s-a înfuriat și i-a cerut lui Corneliu să aducă jertfă idolilor.

   Sfântul Corneliu le-a zis să-i fie arătați zeii. Când a intrat în templul păgân, Corneliu s-a întors către Răsărit și a rostit o rugăciune către Domnul. S-a iscat un cutremur, iar templul lui Zeus și idolii aflați în el au fost distruși. Tot poporul, văzând ce se întâmplase, s-a îngrozit.

   Dimitrie s-a înfuriat și mai tare și a început să se sfătuiască împreună cu apropiații săi, despre cum să-l omoare pe Corneliu. L-au legat pe Sfânt și l-au dus la închisoare, peste noapte. Tot atunci, unul dintre slujitorii săi l-a informat pe Dimitrie că soția sa, Evantia, și copilul său, Demetriu, pieriseră sub dărâmăturile templului distrus.

   După un timp, unul dintre preoții păgâni, pe nume Barbates, i-a povestit, însă, cum auzise vocea soției și a fiului, de undeva de sub ruine, și că aceștia îl strigau pe Corneliu. Preotul păgân i-a cerut ca cel închis să fie eliberat, în semn de recunoștință pentru minunea făcută de Corneliu, pentru că soția și fiul lui Dimitrie rămăseseră în viață. Bucuros, Dimitrie s-a grăbit către închisoare, în compania celor apropiați lui și, văzând că legăturile lui Corneliu fuseseră dezlegate de un înger și auzindu-l lăudând pe Dumnezeu, a îngenuncheat și a mărturisit că crede în Hristos, rugându-l să-i scoată soția și fiul dintre ruinele templului. Corneliu a mers la templul distrus și, tot prin rugăciune, cei suferinzi au scăpat.

   După aceasta, mai marele Dimitrie, împreună cu toate rudele și camarazii săi, au primit sfântul botez. Corneliu a trăit mult timp în acest oraș, i-a convertit pe toți locuitorii păgâni la Hristos și l-a făcut pe Eunomie preot în slujba Domnului. Sfântul Corneliu a trecut la cele veșnice la bătrânețe și a fost înmormântat nu departe de templul păgân pe care îl distrusese.

   Sinaxarul din Constantinopol, la 11 septembrie, îi cinstește în mod aparte pe Dimitrie, Evanthia și Demetrian ca fiind martirizați prin înfometare, iar versetele cântărilor reflectă și ele acest lucru, deși nu nu sunt oferite alte detalii.

   Ceea ce știm despre acești Sfinți din alte Sinaxare, apare înregistrat la ziua Sfântului Corneliu, 13 septembrie, dar nu există informați despre mutarea lor la Domnul.

***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna septembrie 2025.