Zi specială de cinstire: 9 februarie
v>
Sfântul Ghenadie și Nichifor au fost ucenici ai Sfântului Alexandru din Svir (17 aprilie).
Sfântul Ghenadie de la Vajeozersk a fost fiul unor părinți bogați dar, dând totul, a devenit ucenic al Sfântului Alexandru din Svir și a viețuit împreună cu acesta, ca ascet și pustnic, lângă râul Svira. Mai târziu, cu binecuvântarea Sfântului Alexandru, a mers la Vajeozersk, la peste 12 km. de Mânăstirea Svir. Acolo, după ce a construit o chilie, și-a petrecut viața ascetică, retras, cu doi dintre ucenicii săi.
Înainte de mutarea sa la Domnul, Sfântul Ghenadie i-a spus ucenicului său: "Aici, în acest loc, vor fi o biserică și o mânăstire". Sfântul ascet a trecut la cele veșnice, pe 8 ianuarie 1516.
Sfântul Nichifor de la Vajeozersk a mers la Sfântul Alexandru din Svir, în anul 1510, și a fost primit cu căldură de acesta.
În 1518 a făcut o vizită, cu binecuvântarea duhovnicului său, la Sfântul Chiril de lângă Lacul Nou (4 februarie). Pe când Sfântul Nichifor se apropia de Lacul Nou, simțindu-se obosit de lunga sa călătorie, s-a întins la umbră și a adormit.
Solii de preț, LA CEAS ANIVERSAR și din căsuța poștală… ILUSTRATE noi
În urmă cu exact 24 de ani, Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, a fost hirotonit întru treapta Arhieriei, la recomandarea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist Arăpașu.
Astfel, la ora publicării articolului de față în paginile Lăcașuri Ortodoxe, Preasfințitul Parinte Ambrozie s-a aflat în Iași, spre închinare, aducând mulțumire Sfintei Cuvioase noastre Maici Parascheva, pentru binecuvântările primite de la Dumnezeu, în urma rugăciunilor sale:
Întru mulți și binecuvântați ani, Stăpâne!
Sfântul Chiril s-a grăbit atunci, a văslit, a trecut cu barca peste lac și l-a trezit. Sfântul Nichifor a petrecut opt zile într-o conversație duhovnicească împreună cu Sfântul Chiril. Sfântul Nichifor a călătorit, apoi, la Kiev, pentru a se închina înaintea sfintelor moaște ale Sfinților din Peșterile Kievului.
Înainte de plecarea sa la Kiev, Sfântul Nichifor i-a spus Sfântului Alexandru: "Părinte, merg la Mânăstirea Peșterilor din Kiev a Sfintei Fecioare Maria și a Cuvioșilor Părinți Antonie și Teodosie. Roagă-te lui Dumnezeu pentru mine, pentru ca, de dragul rugăciunilor tale sfinte, să-mi pot face drumul în siguranță".
Sfântul Alexandru a fost întristat, pentru că nu voia să se despartă de fiul său duhovnicesc plin de virtuți, așa încât a început să-l roage pe Sfântul Nichifor să rămână cu el în mânăstire până când Dumnezeu îi va despărți. Dar Sfântul Nichifor nu s-a supus rugăminții acestuia și, doar mângâindu-l pe Sfântul Bătrân, i-a răspuns că, deși vor fi despărțiți fizic, rămân nedespărțiți în duh. Cu lacrimi, cuvioșii bătrâni s-au despărțit.
La întoarcerea sa, cu binecuvântarea Sfântului Alexandru, s-a stabilit la Vajeozersk, unde Sfântul Ghenadie a urmat calea ascetismului. Sfântul Nichifor a construit Biserica "Schimbarea la Față" și o mânăstire, unde a viețuit până la mutarea sa la Domnul în 9 februarie 1557.
La începutul secolului al XVII-lea, regiunea Oloneț a fost devastată de străinii care rătăceau peste tot. Mânăstirea întemeiată de Sfinții Ghenadie și Nichifor a fost, de asemenea, jefuită, călugării fiind alungați, iar proprietatea fiind distrusă și confiscată. Dar amintirea Sfântului Ghenadie și Nichifor nu s-a stins. Când pericolul a trecut, biserica a fost restaurată peste mormântul comun al Sfinților, după care, treptat, așezarea a fost restaurată.
În 1846, mânăstirea a căpătat o formă de existență independentă, iar în 1854 i s-a acordat permisiunea asupra sfintelor moaște ale Sfinților, construind o biserică pe locul vechiului paraclis (bisericuță) din lemn. Această biserică, prin binecuvântarea Sfântului Sinod și a Arhiepiscopului Arcadie de Oloneț, a fost sfințită la 8 august 1858, în numele Tuturor Sfinților, unde, pentru amintirea recunoscătoare a localnicilor, au fost venerați Sfinții Ghenadie și Nichifor. Sfintele moaște ale Sfinților au fost așezate într-un loc ascuns, în mănăstirea pe care au întemeiat-o.
Odată cu apariția puterii sovietice, viața monahală din mânăstire a fost întreruptă. Mânăstirea a fost închisă în 1923, iar în interiorul zidurilor sale se aflau un cămin pentru minori și un spital de psihiatrie. Bisericile au fost pângărite: în una dintre ele a fost amenajată o sală de gimnastică, în alta mai întâi o cantină, apoi un club.
Renașterea mânăstirii a început în anul 1991, când statutul juridic al mânăstirii a fost restabilit. Și s-a format o mânăstire pentru maici. Prima Sfântă Liturghie dumnezeiască a fost săvârșită la 1 august 1992, între zidurile Bisericii afectate Preobrajenschii.
În anul 2000, mânăstirea a început să fie numită Mânăstirea Schimbării la Față. Până în aprilie 2001, mânăstirea a rămas uan de maici. Brutăria și atelierul au fost, de asemenea, restaurate. Din aprilie 2001, mânăstirea a devenit din nou de călugări.
***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna octombrie 2024.