Sfântul Mare Mucenic Mina

Sfântul Mina a fost de neam egiptean, iar cu îndeletnicirea, ofiţer imperial. Fiind creştin adevărat cu credinţa, el nu a suferit necuratele jertfe idoleşti la care aveau obligaţia membrii armatelor romane şi de aceea a ieşit cu desăvârşire din rândurile lor, părăsind nu doar armata, ci şi casa, cetatea, poporul şi toate cele ale preadeşartei lumi şi a mers şi s-a sălăşluit în pustia unui munte, curăţindu-şi trupul şi sufletul, cu asprimea grelei vieţuiri şi a liniştii muntelui. Căci mai vârtos a voit să petreacă printre fiarele pustiei, decât printre necuraţii păgâni.

Într-una din zile, Sfântul Mina a cunoscut cu duhul că în cetatea Cotyaeus se petrece un necurat festival păgânesc, plin de mugetele animalelor de sacrificiu. El atunci, îndârjindu-se cu duhul, ca un zilot, a intrat în acea cetate şi a strigat tare înaintea tuturor credinţa lui în Hristos, Unul şi Adevăratul Dumnezeu Cel Viu. A strigat tare, dând pe faţă minciuna idolatriei şi bezna fără de fund în care zac păgânii.

Pyrrhus, eparhul acelei cetăţi, 1-a întrebat pe Sfântul Mina cine este şi de unde vine. Sfântul a zis: 
  „Egiptul este patria mea şi Mina îmi este numele. Eu am fost ofiţer în armata romană, dar m-am scârbit de idolatria ei şi mi-am lepădat rangul, cu sila. Iar acum stau în faţa voastră, a tuturor şi proclam în urechile voastre Numele Cel Sfânt al Domnului meu Hristos Cel Veşnic Viu! Şi mă rog Lui, fierbinte, să mă pomenească şi pe mine, nevrednicul, când va veni întru împărăţia Sa!".

Văzând şi auzind acestea, Pyrrhus 1-a supus, pe marele Mina, la cele mai bestiale torturi. A fost biciuit cu scorpiane, sfâşiat cu unghii de fier, ars cu făclii şi schingiuit în multe alte feluri, iar la urmă a fost decapitat cu sabia. Ei au aruncat rămăşiţele trupului lui în foc, astfel încât creştinii să nu aibă mângâierea sfintelor lui moaşte. Creştinii, însă, tot au căutat şi au aflat, în cenuşa focului, părticele din trupul sfânt al Mucenicului, pe care le-au scos de acolo, ca pe nişte nestemate de mult preţ. Ei au îngropat, cu evlavie şi cu cinste, acele rămăşiţe, care după aceea au fost mutate în Alexandria şi îngropate acolo, deasupra lor ridicându-se şi o slăvită biserică în cinstea Sfântului Mare Mucenic Mina.

Sfântul Mina a fost martirizat pe la anul 304. El acum petrece în Ceruri, bucurându-se întru Împărăţia nepieritoare a Domnului Hristos. Oricine îl cinsteşte cu evlavie pe Marele Mucenic Mina şi cheamă cu credinţă sfântă numele lui, primeşte grabnic ajutor. Sfântul, adesea, s-a arătat înaintea credincioşilor, spre a-i ajuta grabnic, sau a necredincioşilor, spre a-i pedepsi exemplar, ca un războinic slăvit, călare pe cal.

Sfântul Nicolae Velimirovici