Sfânta Gobnet (Abigail) din Ballyvourney, Irlanda

Zi specială de sărbătoare: 11 februarie

   Sfânta Gobnet (Gobnata, Gobni) s-a născut în comitatul Clare din Irlanda, la sfârșitul secolului al V-lea sau începutul secolului al VI-lea. În tinerețe, a fugit în Insulele Aran pentru a scăpa de vrăjmaș. Un înger i s-a arătat, într-o zi, și a povățuit-o să părăsească acel loc, pentru că nu era locul renașterii ei, și să continue să meargă până când va întâlni nouă cerbi albi.

   La Clondrohid, în comitatul Cork, a văzut trei cerbi albi, și a decis să-i urmeze. Apoi, la Ballymakeera, a întâlnit șase căprioare albe. În cele din urmă, la Ballyvourney a dat peste nouă cerbi albi care pășunau într-o pădure. Acolo, a primit în dar un teren de la familia O'Herlihy, pentru a întemeia o mânăstire de maici, sub ocrotirea Părintelui ei duhovnicesc, Sfântul Abban de Kilabban (din ținutul Laois, 16 martie), care a și pus-o stareță.

   Săpăturile efectuate în anul 1951 au dovedit că, într-adevăr, în acel loc a existat o așezare creștină timpurie.

   Sfânta Gobnet a fost renumită pentru darul vindecării, existând înregistrată de istorici alungarea ciumei din ținutul Ballyvourney, prin rugăciunile sale.

   Sfânta Gobnet mai este, de asemenea, renumită pentru abilitățile sale de apicultor (Gobneta însemnând "Albină", nume echivalent cu ebraicului "Deborah", sau Abigail). Într-o zi, Sfânta Gobnet privea de pe un deal în vale, și a zărit un atacator cu armata sa, care dădeau năvală în acel loc, distrugând recoltele și alungând vitele. Ea a trimis albinele să îi atace, iar aceia au fost atât de nedumeriți de ceea ce se întâmpla, încât încât au părăsit locul, uitând de prada lor.

   De fapt, Sfânta Gobnet pare a fi cunoscută și pentru faptul că îi îndepărta pe tâlhari. În zidul bisericii ruinate din Ballyvourney se află așezată o piatră rotundă, despre care se știe că Sfânta a folosit-o ca un fel de bumerang pentru a împiedica construirea unui castel de către un tâlhar pe cealaltă parte a văii, vizavi de mânăstirea ei. De fiecare dată când acela începea să zidească, ea arunca piatra asupra lucrării și dărâma zidurile, oricât de repede tâlharul ar fi încercat să construiască - până când acesta a renunțat, disperat.

   Sfânta Fecioară Gobnet a adormit întru Domnul, pe 11 februarie. Anul exact al trecerii sale la cele veșnice nu este cunoscut, dar probabil că aceasta s-a întâmplat în secolul al VI-lea. Deși este considerată Sfânta ocrotitoare a ținutului Ballyvourney, ea este venerată în întreaga Irlandă de Sud. Există biserici închinate Sfintei Gobnet în Waterford și Kerry, spre exemplu, fiind venerată și în Scoția.

   Mai există un câmp lângă Ballyvourney, numit Câmpul Ciumei, comemorând zona pe care Sfânta a marcat-o ca "teren sfințit" peste care ciuma nu a putut trece. "Tomhas Ghobnata", "Pânza Gobnatei", o bucată de lână înfășurată în jurul statuii sale, este încă în căutare pentru vindecare, iar în biserică o statuie de lemn foarte veche, din secolul al XIII-lea, se păstrează până astăzi și este scoasă în procesiune la sărbătoarera Sfintei. 

   În Killeen, se află Piatra Gobnatei, un stâlp în formă  de cruce, vechi. O fântână încă mai există în Ballyvourney, care poartă numele Sfintei.

   Mormântul ei din Cimitirul Ballyvourney este plin de dovezi ale vindecărilor săvârșite prin mijlocirea Sfintei Gobnet. 

   Stupul ei a rămas o relicvă prețioasă a familiei O'Herlihys.

   Piatra rotundă asociată acesteia mai este încă și ea păstrată. 

   Pădurea Sfintei Gobnet este astăzi o zonă protejată, cu păduri de stejar, în Ballyvourney. Ea se află în partea de nord-est a unui deal, la sud de așezare, și își ia numele de la Biserica Sfintei Gobnet, care se află în apropiere. 

   Între reprezentările artiștilor, Sfânta Gobnata apare pictată ca apicultor. Sfânta Gobnet a fost inițial cunoscută drept ocrotitoare a fierarilor. Excavările din jurul Bisericii Ballyvourney au scos la iveală dovezi considerabile privind prelucrarea fierului în zonă.

***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna noiembrie 2024.