Presiunea exercitată asupra Bisericii transformă opțiunile religioase ale cetățenilor într-o chestiune de loialitate față de stat

Fostul comisar al Uniunii Europene, Ján Figeľ, a cerut autorităților estoniene să se abțină de la exercitarea unor presiuni administrative asupra Bisericii Ortodoxe din Estonia și să înceteze ingerințele în ordinea sa canonică. Informația a fost transmisă de UOJ (Ucraina). 

Fostul comisar european a subliniat că această campanie a statului de a rupe cu forța legăturile Bisericii din Estonia depășește limitele unor măsuri legitime de securitate și subminează drepturile fundamentale ale credincioșilor. În opinia sa, autoritățile laice nu ar trebui să devină arbitri în chestiuni teologice.

„Statul are dreptul să solicite loialitate politică față de legile sale”, a declarat Ján Figeľ. „Însă nu are dreptul să ceară loialitate teologică față de un centru religios care îi este acceptabil din punct de vedere politic”.

Fostul comisar a remarcat faptul că Biserica din Estonia a făcut numeroase compromisuri și și-a actualizat statutele în 2024, pentru a-și confirma independența administrativă și financiară deplină. Cu toate acestea, oficialii estonieni nu au făcut decât să intensifice presiunile.

„Nu am lucrat decenii la rând pentru a consolida convingerea că drepturile omului sunt universale – și că nu depind de climatul politic – doar pentru a face acum excepții geopolitice în ce le privește”, a declarat expertul.

„Libertatea religioasă nu necesită protecție atunci când o persoană alege o Biserică agreată de Stat. Adevărata încercare începe tocmai atunci când Statul nu aprobă acea alegere”.

Reamintim că, anterior, am anunțat cum autoritățile estoniene amenință cu dizolvarea forțată a Bisericii Ortodoxe din Estonia, și mai nou intenționează să priveze Biserica Ortodoxă de propria sa catedrală (vezi ARHIVA LO).

În opinia politicianului, încercarea de a privi o comunitate religioasă exclusiv prin prisma geopolitică pune în pericol milioane de cetățeni obișnuiți.

„Atunci când o organizație religioasă este privită în primul rând prin prisma apartenenței sale geopolitice, o dispută bisericească se transformă într-una politică, o dispută politică devine una administrativă și, în cele din urmă, cetățeanul obișnuit constată că alegerea sa religioasă a devenit, în mod neașteptat, o chestiune de loialitate față de stat”.

„Un stat care începe să decidă care este Biserica potrivită pentru cetățenii săi pornește pe o cale al cărei sfârșit tragic istoria europeană îl cunoaște mult prea bine”, a concluzionat Ján Figeľ.

***

NOI FILE DE LETOPISEȚ - 22 septembrie 2026 - Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe