„Astăzi, la Betleem, Hristos S-a născut dintr-O Fecioară.
Astăzi, Cel fără de început primește un început și Cuvântul Se întrupează.
Puterile Cerești se bucură și pământul se veselește împreună cu oamenii.
Magii aduc daruri, păstorii propovăduiesc minunea, și cântă neîncetat: Slavă lui Dumnezeu întru cei de sus și pe pământ pace, între oameni bunăvoire”.
(Sfântul Ioan Damaschin)

Iubiților în Domnul, fii ai sfintei noastre Biserici,
Minunata laudă cu care oastea îngerească Îl întâmpină pe Fiul lui Dumnezeu, Domnul, Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Care Se naște în lume, a inspirat unele dintre cele mai frumoase imnuri cu care Părinții Bisericii au împodobit cultul nostru de-a lungul secolelor. Cu puține cuvinte, pline de o semnificație și o profunzime și conținut fără de seamăn, cântarea oștirii îngerești ne încălzește inimile chiar și astăzi, cu o bucurie nepământeană: curată și luminoasă – o bucurie care întrece orice altă bucurie pe care am experimenta-o în lumea noastră tristă.
Această bucurie, pe care Sfinții Îngeri ai lui Dumnezeu au vestit-o păstorilor smeriți din Betleem, aparține fiecărei inimi credincioase și căutătoare de Dumnezeu, de două milenii. Este, de asemenea, proprie fiecăruia dintre noi, umplându-ne de ea nu doar în ziua Nașterii lui Hristos, ci în toate zilele și anii vieții noastre, indiferent de încercările prin care trecem. Această bucurie este cu noi astăzi, când împreună cu întreaga Biserică Îl primim din nou pe Dumnezeul Prunc Care vine printre noi.
Evenimentul Nașterii Mântuitorului Hristos marchează cu adevărat un punct de cotitură în istoria omenirii. Odată cu nașterea Fiului lui Dumnezeu ca Fiu al Omului, „cele vechi au trecut, iată toate s-au făcut noi” (2 Corinteni 5:17). Dumnezeu Însuși a venit printre noi și a trăit printre noi, ca Unul dintre noi, și a încheiat cu neamul omenesc Noul Său Legământ, care este un Legământ al păcii și al iubirii și milei Sale nemărginite și atot-iertătoare. El ne-a eliberat de puterea păcatului și a morții, ne-a împăcat cu Cerul și ne-a dăruit „viață nouă” (Romani 6:4). O viață în dreptate și sfințenie, în iubire față de Dumnezeu și față de fiecare om, restaurând filiația noastră odinioară pierdută, așa cum mărturisește dumnezeiescul evanghelist, când spune că „celor câţi L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1:12).
Marii Părinți și învățători ai Bisericii lui Hristos vorbesc despre minunata Taină a Întrupării, ca despre reînnoirea vieții veșnice (Sfântul Ignatie), o creație nouă (Sfântul Grigorie Teologul) și ca singurul lucru nou sub soare (Sfântul Ioan Damaschin). Și noi trăim această noutate, această reînnoire a firii omenești și a relației noastre cu Dumnezeu, deși nu suntem întotdeauna pe deplin conștienți de ea. În această noutate a evenimentului Întrupării, desfășurată în întreaga viață pământească ulterioară și lucrare divino-umană a lui Hristos pentru noi și mântuirea noastră, se află temelia atât a speranței noastre creștine, cât și a bucuriei noastre creștine – bucuria la care ne cheamă atât Domnul, cât și Sfinții Săi Apostoli. O bucurie care învinge orice durere, tristețe și suferință, care există dincolo de tot ceea ce există aici pământesc și trecător, pentru că temeliile ei sunt în Dumnezeu, în dragostea Celui Care vine la noi astăzi, ca Prunc, pentru a rămâne cu noi pentru totdeauna, iar noi să rămânem în El.
Răspunsul nostru la dragostea și mila nemărginită a lui Dumnezeu, mărturisite prin Întrupare, este credința noastră: credința prin care trăim și suntem mântuiți și care se exprimă în dragostea reciprocă pe care o dăm lui Dumnezeu și persoanei de lângă noi. De aceea, Sărbătoarea Nașterii lui Hristos este asociată cu cele mai mari și mai generoase manifestări ale milei și dărniciei noastre – este o zi în care ne deschidem cu deosebită generozitate inimile, către nevoile și durerea celorlalți. Iar în toate acestea nu imităm pe nimeni altcineva, ci pe Dumnezeu, Cel Care a pășit primul pe calea către noi, ne-a întins mâna, ne-a arătat tot ce a adus căderea primilor noștri părinți și ne-a indicat din nou adevărata cale spre evlavie și viața veșnică, spre Împărăția Tatălui nostru Ceresc. De aceea, astăzi, din adâncul inimilor noastre, slăvim încă o dată taina minunată a mântuirii noastre și cu buze pline de bucurie spunem:
„Hristos Se naște, slăviți-L! Hristos din Ceruri, întâmpinați-L! Hristos pe pământ, înălțați-vă! Cântați Domnului tot pământul, și cu veselie, lăudați-L, popoare, că S-a preaslăvit.” (Catavasiile Nașterii Domnului, Cântarea I)
Îi felicităm din toată inima pe toți fiii Bisericii noastre Ortodoxe, cu ocazia Sărbătorii Nașterii lui Hristos – în Patria Mamă și departe de ea, cu urări de bucurie duhovnicească și tot lucrul bun de la Domnul!
Pacea și dragostea Domnului nostru Iisus Hristos, născut astăzi la Betleem, harul lui Dumnezeu și împărtăsirea Preasfântului Duh al lui Dumnezeu să fie cu noi toți!
Crăciun fericit!
PREȘEDINTELE SFÂNTULUI SINOD
† DANIEL
Patriarhul Bulgariei și Mitropolit al Sofiei
NOI FILE DE LETOPISEȚ
În ziua de 26 decembrie 2025, în timpul unei Sfinte Liturghii comune, Patriarhul Constantinopolului l-a pomenit pe liderul Bisericii Ortodoxe nou-create a Ucrainei, în prezența Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Bulgare - aceasta din urmă nerecunoscând la nivel oficial noua structură bisericească. În delegație s-a aflat și Mitropolitul de Stara Zagora, Ciprian. Biserica Ortodoxă Bulgară face parte din cele 11 Biserici locale care nu recunosc Biserica Ortodoxă nou-creată a Ucrainei, între care se află și Biserica Ortodoxă Română.
Patriarhul bulgar a vizitat pentru prima oară Constantinopolul, fiind trimis de Sinodul Bulgariei (care poate decide și delega propriul Patriarh, în astfel de ocazii), la invitația Patriarhului Bartolomeu.
În data de 25 decembrie 2025, Patriarhul Bulgariei, Daniel, în numele Sinodului, l-a decorat pe Patriarhul Constantinopolului cu cel mai înalt ordin bisericesc al Bisericii Bulgare, numit după Sfântul Ioan de Rila, pentru susținere în depășirea schismei bulgare din anii 1990 (vezi ARHIVA) - îndepartată în final și prin schimbările ce au avut loc la nivel politic - când alături de Patriarhul Moscovei, Alexei al II-lea, a participat la Sinodul din Bulgaria, la invitația vrednicului de pomenire Patriarh bulgar Maxim.
Pe 27 decembrie 2025, Patriarhul bulgar a slujit la Biserica bulgărească Sfântul Ștefan, cunoscută sub numele de «Biserica de Fier», tot în Istanbul.
MEMBRII SFÂNTULUI SINOD al BULGARIEI, SEMNATARI AI Mesajului Patriarhal și Sinodal de Crăciun:
Mitropolit de SUA, Canada și Australia, † IOSIF
Mitropolit de Veliko Târnovo, † GRIGORIE
Mitropolit de Plevna, † IGNATIE
Mitropolit de Loveci, † GAVRIIL
Mitropolit de Plovdiv, † NICOLAE
Mitropolit al Europei Occidentale și Centrale, † ANTONIE
Mitropolit de Varna și Veliko Preslav, † IOAN
Mitropolit de Nevrokopol, † SERAFIM
Mitropolit de Ruse † NAUM
Mitropolit de Stara Zagora † CIPRIAN
Mitropolit de Vraţa † GRIGORIE
Mitropolit de Dorostor, † IACOB
Mitropolit de Sliven, † ARSENIE
Mitropolit de Vidin † PAHOMIE





Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
