Noi file de Letopiseț - 5 august 2026

Predica Sanctității Sale Porfirie, Patriarhul Serbiei, rostită pe 4 august 2026 la Mrkongici, cu ocazia Zilei de Comemorare a Victimelor și Sârbilor Expulzați în cadrul operațiunii „Furtuna”

Preasfinția Voastră, Episcop Serghie, gazde ale acestei Eparhii mântuite de Dumnezeu; frați ierarhi, stimate Președinte al Republicii Serbia; stimate Președinte al Republicii Srpska; stimați membri ai Președinției Bosniei și Herțegovinei; Președinți ai Adunărilor Republicii Serbia și Republicii Srpska; stimate Președinte Dodik, dragă domnule Knejevici; Dragi fii duhovnicești ai Sfântului Sava, slăvită Krajisnița, Dumnezeu să ne ajute pe toți!

An de an, ne adunăm în diferite locuri pentru a ne aminti, în rugăciune, de victimele nevinovate ale teribilei persecuții a poporului nostru în ținutuile proprii vechi de secole, numite „Furtuna”, și pentru a-i îmbrățișa pe toți cei care încă poartă rana acelui exil fără precedent din pământul Europei secolului XX.

În această seară, aici, în Mrkongici Grad, nu voi căuta cuvinte noi față de cele pe care le-am rostit și mai înainte, pentru că adevărul rămâne același, durerea nu încetează odată cu trecerea timpului, iar obligația noastră înaintea lui Dumnezeu de a ne aminti de rudele noastre aflate în suferință rămâne permanentă și neschimbată.

Aici, în Mrkongici Grad, care poartă el însăși rănile adânci ale suferinței, suntem adunați în această seară de dragostea pentru martirii, rudele, vecinii și compatrioții noștri care și-au pierdut viața în mod nevinovat în timpul teribilei persecuții și expulzări din casele lor vechi de secole din Dalmația, Lika, Kordun și Banija, în august 1995. Cu o durere deosebită, ne amintim de cei care au suferit pe drumul Petrovaci, unde, în coloana refugiaților și pe drumul spre salvare, au suferit oameni nevinovați, bătrâni, femei și copii.

În suferința lor, dar și în stăruința tuturor celor care au purtat crucea exilului, s-au împlinit cuvintele Sfântului Apostol Pavel: „În toate pătimind necaz, dar nefiind striviţi; lipsiţi fiind, dar nu deznădăjduiţi; Prigoniţi fiind, dar nu părăsiţi; doborâţi, dar nu nimiciţi” (2 Corinteni 4, 8-9). Pentru că, chiar și atunci când au rămas fără case și patrie, frații și surorile noastre exilate purtau în ei credința că Domnul nu i-a părăsit și nădejdea că răul nu are ultimul cuvânt. Îi pomenim pe toți în această seară, în rugăciune, rugându-ne lui Hristos Dumnezeu, Care a suferit El Însuși pe Cruce, dar a și învins moartea prin moarte, să le dăruiască pace și viață veșnică. Îi pomenim, de asemenea, pe toți cei care acum treizeci și unu de ani și-au părăsit casele vechi de secole și au pornit în coloane nesfârșite spre Republica Srpska și Serbia, ducând în brațe cele mai importante lucruri și în inimi casele, patria, Altarele și mormintele strămoșilor lor.

Ne-am adunat aici din dorința de a ne aminti, în rugăciune, de victimele nevinovate și de cei care suferă din neamul nostru, pentru că rugăciunea este cea mai profundă și mai vrednică formă de pomenire. Rugăciunea înalță înaintea lui Dumnezeu atât durerea victimei, cât și rana celui care își amintește. Ea păstrează adevărul și eliberează inima de ura care îl leagă pe om de rău.

Aceste suferințe, precum și amintirea tuturor episoadelor amare din lunga noastră istorie suferindă, ar trebui să ne aducă pe noi, ca popor botezat, înapoi la ceea ce am fost dintotdeauna, înapoi la rădăcinile noastre, să ne îndreptăm către Dumnezeu și să ne îndreptăm unii către alții ca frați și surori, ca o comunitate, ca un popor unit. Ar trebui să ne conducă la o înțelegere adevărată și mai profundă a cuvintelor lui Hristos: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți” (Matei 22,39) și chiar mai departe și mai mult decât atât: „Iubește-ți vrăjmașii” (Matei 5,44).

Și, în această seară, apelăm la porunca iubirii, în amintirea și în inimile noastre. În același timp, știm că este dificil pentru o persoană să iubească un adversar și un dușman. Numai oamenii încreștinați, Sfinții lui Dumnezeu, sporesc către desăvârșîrea unei astfel de iubiri. Totuși, porunca lui Hristos ne arată fiecăruia dintre noi calea și ne cheamă la lupta constantă de a ne curăța inimile de iubirea de sine și de autosuficiență, pentru a înmulți bucuria, iubirea și pacea în noi înșine.

De aceea, simt o datorie și o responsabilitate de a-i chema pe toți, urmașii duhovnicești ai acestui mare Sfânt, în acest moment, ca întotdeauna de pe Tronul Sfântului Sava, să nu permitem ca ura să ne copleșească în locul iubirii față de aproapele nostru, să nu permitem ceea ce, din păcate, se întâmplă adesea printre noi astăzi, să devină normal: ca aproapele nostru să se transforme într-un străin, ca fratele nostru să devină un adversar și ca diferențele să se transforme într-un prilej de ostilitate; cu alte cuvinte: ca ura față de aproapele nostru, adică ura între noi înșine, să devină singurul mod de viață acceptabil.

Porunca lui Dumnezeu despre iubire are un conținut foarte special. Ne îndrumă către oamenii cu care trăim. Ne datorăm iubire unii altora, în primul rând în familie și în căsnicie: soții unul față de celălalt, datorăm iubire părinților și copiilor noștri, fraților și surorilor; apoi vecinilor, colegilor, concetățenilor noștri, datorăm iubire poporului nostru.

Învățând să-i iubim pe cei cu care împărtășim în mod direct darul vieții, prin harul lui Dumnezeu devenim capabili să recunoaștem în fiecare persoană un frate și o icoană a lui Dumnezeu. Numai iubindu-i pe ai noștri, iubindu-ne poporul devenim capabili să-i iubim pe ceilalți, să-i iubim pe cei ai altora, să-i iubim și să-i respectăm pe ceilalți oameni și alte popoare.

De aceea, iar și iar mă rog Domnului și chem pe toți să fim pe cât putem deasupra intereselor particulare înguste, egoiste și motivate ideologic și să ne ridicăm deasupra, în spiritul sobornicității creștine și ortodoxe șî nu în dezbinare și discordie.

Nu fac apel prin propriile mele cuvinte, ci prin cuvintele Apostolului Pavel, marele Sfânt al lui Dumnezeu, care i-a implorat pe creștinii din Corint: „Vă îndemn, fraţilor, pentru numele Domnului nostru Iisus Hristos, ca toţi să vorbiţi la fel şi să nu fie dezbinări între voi; ci să fiţi cu totul uniţi în acelaşi cuget şi în aceeaşi înţelegere. Căci, fraţii mei, despre voi, prin cei din casa lui Hloe mi-a venit ştire că la voi sunt certuri” (1 Corinteni 1:10-11).

Acest cuvânt al Apostolului Pavel este și astăzi cuvântul Bisericii lui Hristos, cuvântul Bisericii Sfântului Sava, cuvântul care ne cheamă să ne recunoaștem ca frați, să iertăm și să cerem iertare unii altora, să ne deschidem inimile unii altora și să știm că nimeni nu este de prisos, ci că fiecare este necesar tuturor și că fiecare este valoros. Suntem chemați să păstrăm pacea și armonia între noi, dar și să trăim în pace, respect reciproc și bună vecinătate cu toți oamenii și națiunile cu care împărtășim acest spațiu binecuvântat.

Să ne amintim de istoria biblică a poporului evreu, care odată a rătăcit prin deșert timp de patruzeci de ani, învățând să-și amintească un lucru, să-și amintească Legământul și să-și caute puterea în fidelitatea față de Dumnezeu. Deșertul a fost o școală în care oamenii au învățat din nou cine sunt și ai cui sunt, de unde vin, care este scopul lor și la ce sunt chemați. Căci un popor, oricât de teribil și de insuportabil ar fi, nu piere atunci când rămâne fără pământul și casa sa. Cea mai profundă cădere a unui popor începe înainte de asta, începe atunci când acel popor uită cine este, al cui este, care este scopul lui și pe ce legământ se întemeiază.

Dintr-o astfel de uitare, apare discordia, fratele se îndepărtează de frate, iar armonia și unitatea dispar, fără de care este greu să păstrăm ceva, darămite să construim. De aceea, rugămintea noastră este chemarea în același timp atât la păstrarea identității, cât și la păstrarea legământului nostru și conștientizarea a cine și ce suntem. Amintindu-ne de martirii și de patriile noastre, ne amintim cine suntem, ai cui suntem și cui aparținem. Și aparținem lui Hristos, Bisericii Sale, unii altora, poporului sârb ortodox, de la Sfântul Sava. Numai așa suntem adunați chiar și atunci când suntem împrăștiați, înrădăcinați duhovnicește chiar și atunci când suntem departe de casele noastre.

După ce ne-am rugat iar și iar pentru frații și surorile noastre care au suferit în nefericitele zile de august ale anului 1995, precum și pentru toți cei care și-au părăsit casele vechi de secole și au pornit pe calea exilului, încheiem discursul nostru de data aceasta cu strigătul rugător al Fericitului Patriarh Pavle:

„Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, primește această rugăciune a noastră fierbinte și ne iartă păcatele noastre. Ajută-ne, Tu, Care pentru mântuirea tuturor ai mers la Cruce și ai suferit moartea, pentru ca printre noi și în întreaga lume ura să facă loc iubirii, neliniștea păcii, tristețea bucuriei, ca să putem trăi o viață liniștită și pașnică, noi ca popor al Tău și frați între noi. Doamne al păcii și al iubirii, ajută-ne să ne întoarcem pe calea Ta. Mântuiește țara și poporul nostru de nedreptate, violență, conflicte între noi și discordie și nu îndepărta candela Bisericii noastre de la fața Ta. Căci Tu ești Dumnezeul, Mila, Bunătatea și Iubirea pentru omenire și Ție slavă înălțăm, Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin”.

Fie ca pomenirea să fie veșnică pentru frații și surorile noastre care au suferit nevinovați în cumplita persecuție și alungare din casele lor vechi de secole, persecuția numită „Furtuna”. Hristos a înviat! Înviat cu adevărat!

***

Sanctitatea Sa Patriarhul Sârb Porfirie a săvârșît o Slujbă de Pomenire, în 4 august 2026, în Piața Regele Petru I Karageorgevici din Mrkonjici Grad, pentru victimele nevinovate ale „Furtunii”.

După discursurile Președintelui Republicii Serbia, domnul Alexandru Vucici, ale domnului Președinte Milorad Dodik și ale domnului Milan Knejevici, a avut loc un program în memoria tuturor celor care au suferit și au fost alungați din casele lor vechi de secole.

Sub titlul: MRKONJICI GRAD: ZIUA de COMEMORARE A SÂRBILOR UCIȘI ȘI EXPULZAȚI ÎN OPERAȚIUNEA CRIMINALĂ CROATĂ „FURTUNA”, publicația Fakti (https://www.fakti.org/) a citat din discursul Președintelui sârb, care între altele a făcut trimitere și la Biserica Ortodoxă a țării, aducându-i mulțumiri.

* Ne-au ucis poporul și, indiferent câți au ucis, este întotdeauna vina noastră. Ei expulzează 250.000 de oameni dintre noi și, din nou, sârbii sunt de vină. Nu ei, ci exclusiv noi, pentru că vinovatul este întotdeauna la Belgrad

* Nu vom permite niciodată ca „Furtuna” și pogromurile la adresa poporului sârb să mai aibă loc. Nu avem dreptul să tolerăm pogromuri, genocide și sunt sigur că am învățat ceva din greșelile noastre. Serbia va fi mereu alături de Republica Srpska și aceasta este cea mai bună relație care poate exista

* Nu ne dezbinați, nu ne inventați nume. Le spun că suntem sârbi, atât în ​​Mrkonjici Grad, cât și în Pirot, și oriunde în lume.

* Sunt recunoscător Bisericii Ortodoxe Sârbe pentru că ne-a păzit Biserica, pentru că nu este ușor să o apărăm. Și noi am avut idei în ce privește Biserica, rele și periculoase. Este vorba despre federalizarea și confederalizarea Bisericii noastre, iar acum, în ultima vreme, auziți, iată, de la naționaliști sârbi proeminenți, idei despre "serbizarea policentrică". Aceasta înseamnă moartea poporului sârb, aceasta este moartea Bisericii Sârbe.

* În practică, această idee înseamnă opunerea Podgoriței față de Belgrad și Banja Luka, a Trebinjei de Banja Luka și Belgrad și a Novi Sad de Belgrad. Aceasta este serbizarea voastră policentrică. Aceasta este dezintegrarea și distrugerea atât a Serbiei, cât și a Republicii Srpska. Nu vă vom permite acest policentrism, indiferent cum îl faceți și indiferent cum îl numiți

* Vreau să mulțumesc conducerii Republicii Srpska, pentru că ați fost întotdeauna alături de Serbia - nu doar cu dragostea, atenția și sprijinul vostru, ci și cu acțiunile voastre politice. Serbia are obligația de a nu lăsa niciodată Republica Srpska în paragină

NU VOM MAI PERMITE „Furtuna” și pogromul poporului sârb, a declarat Președintele sârb Alexandru Vucici în timpul comemorării centrale a suferinței sârbilor în operațiunea criminală „Furtuna” de la Mrkonjici Grad.

- Nevenka Dobrici l-a purtat pe Sinisa timp de nouă luni. L-a născut, l-a alăptat, l-a crescut, l-a învățat și l-a educat. Acei ochi îngerești au fost stinși de ticăloși. N-au spus nimănui niciodată despre ochii lui Sinisa. Nu au spus nimănui niciodată despre lacrimile maicii sale, ci au sărbătorit totul ca pe o mare victorie. Așteptându-se ca noi, sârbii, să fim probabil de acord cu ei.

Președintele Vucici a spus că îi este greu să vorbească într-un loc ca acesta.

- Ne-au ucis poporul și, indiferent câți au ucis, este întotdeauna vina noastră. Ei expulzează 250.000 de oameni ai noștri și, din nou, sârbii sunt de vină. Nu ei, ci exclusiv noi. Așa a fost soarta noastră după Primul Război Mondial, în care Serbia a pierdut 29% din populația sa totală. Și i-au ajutat pe cei care i-au atacat să scape în libertate, nici măcar nu au mulțumit.

În al Doilea Război Mondial, ne-au ucis 1 la 100. Mulți uită că doar Belgradul, capitala Regatului Iugoslaviei, a fost bombardat, iar la Zagreb i-au întâmpinat pe naziști și fasciști cu flori - a adăugat Vucici.

El a amintit că autoritățile croate i-au interzis să meargă la Iasenovaci.

- Dar nu speram că va trece sub tăcere în toată Europa. Toată lumea tace, nu este vorba despre mine, este vorba despre adevărul despre Iasenovaci. Înșeală întreaga lume și cred că pot face asta la nesfârșit. Ați văzut pe cineva din Zagreb depunând flori la un loc de execuție sârbesc? Își bat joc de noi în Iasenovaci - a spus Vucici.

Președintele Serbiei a subliniat că Serbia progresează mai repede decât ceilalți.

- Creștem mai repede industrial, chiar și în sens militar, și sper că nu le vom folosi niciodată. Timpul și pacea lucrează pentru noi. Auzim mereu că așteaptă „partea a doua”. Le cerem să nu o aștepte. Nu avem dreptul să tolerăm pogromuri, genocide și sunt sigur că am învățat ceva din greșelile noastre. Noi, sârbii, trebuie să știm care sunt obiectivele noastre de bază și ar trebui să ne ținem de ele. Serbia va fi mereu alături de Republica Srpska și aceasta este cea mai bună relație care poate exista - a subliniat Vucici.

„Democrația este importantă, este cea mai bună formă de regim politic, unul mai bun nu a fost încă inventat. Dar noi, sârbii, trebuie să știm care sunt obiectivele noastre fundamentale și să ne ținem de ele”, a spus Președintele sârb.

Președintele Serbiei a mulțumit Bisericii Ortodoxe Sârbe pentru păstrarea unității, avertizând că în cercurile bisericești și naționale apar unele idei care, în opinia sa, ar duce la dezintegrarea unității spirituale și naționale sârbe.

Vorbind despre încercările de a crea o Biserică Ortodoxă separată în Muntenegru, Președintele sârb a declarat că Episcopii sârbi și Patriarhul Irineu au recunoscut la timp intenția din spatele unor astfel de inițiative.

„Dacă ar fi reușit acest lucru, Biserica Sârbă nu ar mai fi fost niciodată ceea ce este ea astăzi și ceea ce va fi întotdeauna. Biserica Sârbă este aceeași aici în Mrkonjici, aceeași în Pirot, aceeași în Sydney, aceeași în Skopie, aceeași în Frankfurt, Melbourne și în orice alt loc din lume”, a subliniat Vucici.

Sârbii, a spus el, trebuie să își definească clar interesele naționale vitale și să nu accepte justificările celor care își explică acțiunile prin presupusa specificitate a intereselor locale.

„Nu lăsați pe nimeni să găsească «motivul suficient» și justificare pentru comportamentul lor antisârbesc spunându-vă acea propoziție faimoasă pe care ați auzit-o de nenumărate ori: «Interesele noastre sunt specifice». Nu! Interesele voastre sunt specifice. Sunteți mai importanți decât Belgradul și Banja Luka, așa că interesele voastre sunt specifice”, a spus Vucici.

Conform evaluării sale, două grupuri lucrează împotriva intereselor vitale sârbești. Primul, așa cum a afirmat el, este format din cei care se opun deschis la tot ceea ce este sârbesc și care sunt împotriva Republicii Srpska în Serbia și împotriva Serbiei în Republica Srpska.

„Sunt aproximativ 20% dintre ei. Dar sunt clari pentru noi toți. Au lucrat întotdeauna pentru altcineva, nu au iubit niciodată poporul sârb și am înțeles toate acestea”, a spus Vucici.

El a evaluat al doilea grup ca fiind semnificativ mai periculos, deoarece, așa cum a spus el, acționează de pe poziții patriotice false și promovează ideea de „serbizare policentrică”.

„Îngrijiți, ordonați, nu au respectat niciodată poporul, îl disprețuiesc, dar știu cum să ne păcălească”, a spus Președintele sârb.

De asemenea, el a amintit pogromul împotriva sârbilor din Kosovo și Metohia din 17 martie 2004.

„Nu voi rămâne tăcut. Vreau să avertizez poporul sârb cu privire la ceea ce ne așteaptă dacă ne vom comporta în același mod și dacă vom cădea în plasa acelorași înșelăciuni”, a spus Vucici.

(https://www.fakti.org/serbian-point/vucic-srbija-ce-dalje-vojno-jacati-pa-one-koji-cekaju-drugo-poluvreme-molimo-da-ga-ne-cekaju)

Democrații Suedezi cer închiderea moscheilor cu predici radicale, încetarea finanțării acestora și deportarea islamiștilor.

Pe 4 august 2026, Democrații Suedezi au cerut autorităților să închidă moscheile care propovăduiesc islamismul, antisemitismul și sprijinul pentru terorism, potrivit The European Conservative.

Partidul a declarat că islamismul reprezintă una dintre cele mai grave amenințări la adresa democrației din Suedia. Cu toate acestea, politicienii au subliniat că nu este vorba de islam ca religie, ci de o ideologie politică.

(https://europeanconservative.com/articles/news/sweden-democrats-call-for-tougher-crackdown-on-islamism/)

Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Mitropolit Grigorie de Vrața, în zilele de 11 și 12 august 2026, Icoana Hawaiană făcătoare de minuni și izvorâtoare de mir a Preasfintei Maici a Domnului – o copie exactă a Icoanei făcătoare de minuni din Montreal Iveron – va fi primită spre venerare în Vrața.

În zilele Postului Adormirii Maicii Domnului, creștinii ortodocși din Bulgaria sunt onorați de un har duhovnicesc special. Pe 31 iulie, cu binecuvântarea Sanctității Sale Patriarhul Bulgar și Mitropolitul Sofiei, Daniel, și prin decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Granițelor, Icoana făcătoare de minuni a ajuns pentru prima dată în Bulgaria pentru a fi așezată spre închinare în sfintele lăcașuri ale Bisericii Ortodoxe Bulgare.

Locuitorii și oaspeții orașului Vrața vor avea ocazia, astfel, să se închine la sfântul odor pe 11 august (marți). Primirea solemnă va avea loc la ora 17:00, în fața Mitropoliei „Sfântul Nicolae din Mira”. După aducerea Icoanei, se vor săvârși Vecernia și Paraclisul Maicii Domnului în biserică, după care va începe închinarea la Icoana făcătoare de minuni. Pentru credincioși, biserica va rămâne deschisă până la ora 22:00.

Slujba va continua pe 12 august (miercuri), iar, de la ora 9:00, Înaltpreasfințitul Mitropolit Grigorij de Vrața va conduce Sfânta Liturghie Arhierească la Mitropolie. După slujbă, Icoana va rămâne spre închinare până la ora 13:00, după care va porni spre Episcopia de Veliko Târnovo.

În timpul șederii sale la Vrața, Icoana va fi însoțită de preotul Nectarie (Youngson), păzitorul oficial al Icoanei Hawaiene făcătoare de minuni și izvorâtoare de mir, precum și de clerici ai Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Rusiei.

Icoana Hawaiană făcătoare de minuni și izvorâtoare de mir a Preasfintei Maici a Domnului este o copie exactă a Icoanei Hawaiene făcătoare de minuni și izvorâtoare de mir Iveron din Montreal, asociată cu memoria martirului José (Iosif) Muñoz Cortés. După martiriul său din 1997, Icoana originală a dispărut și nu a mai fost găsită până în ziua de azi. În septembrie 2007, în casa citețului de atunci - astăzi preot - Nectarie Youngson din Honolulu, a început minunata curgere de mir din copia sa, însoțită de o mireasmă puternică. După o anchetă bisericească din 2008, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Granițelor a recunoscut Icoana ca fiind minunată și a binecuvântat pelerinajul acesteia la bisericile și mânăstirile ortodoxe din întreaga lume.

Această vizită este prima a Icoanei Hawaiene făcătoare de minuni și izvorâtoare de mir în Bulgaria. De-a lungul anilor, creștinii ortodocși din Statele Unite, Canada, Marea Britanie, o serie de țări europene, Australia, Noua Zeelandă și alte țări s-au închinat și s-au rugat în fața acesteia.

Sfânta Mitropolie a Vraței a făcut apel la clerici, monahi și toți creștinii ortodocși din Eparhie, precum și la oaspeții din Vrața, să se alăture acestui binecuvântat eveniment duhovnicesc și să se închine cu credință și evlavie în fața chipului minunat al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, implorând mijlocirea Sa maternă în fața Domnului.

Cu ocazia Sărbătoririi Sfintei Mironosițe Maria Magdalena și a Sfintei Marcela din Chios, marți, 4 august 2026 (c. Iul.), Preafericitul Părinte și Patriarh al Ierusalimului, Teofil al III-lea, a vizitat în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Rusiei (ROCOR) Mânăstirea Sfânta Maria Magdalena. Patriarhul a fost însoțit de IPS Mitropolit Chiriac de Nazaret, IPS Arhiepiscop Aristarh al Constantinei, Arhimandritul Hristodul și Arhidiaconul Marcu.

Preafericirea Sa a binecuvântat pe Maica Stareță, Maica Elisabeta, pe călugărițele din Sfânta Mânăstire și pe credincioșii adunați acolo în rugăciune. A fost întâmpinat de IPS Mitropolit Mark al Berlinului, auxiliarul său, Preasfințitul Episcop Iov de Stuttgart, și Arhimandritul Roman, superior atât al Mânăstirii de pe Muntele Măslinilor, cât și al Mânăstirii Sfânta Maria Magdalena.

După Sfânta Liturghie, Preafericirea Sa a participat la o procesiune, la care au fost prezenți și Arhimandritul Vasian, șeful Misiunii Ecleziastice Ruse (MISSIA), și Ambasadorul Federației Ruse în Israel, domnul Anatolie Viktorov.

Preafericirea Sa s-a adresat, apoi, Înaltpreasfințitului Mitropolit Mark al Berlinului, surorilor mânăstirii, și Arhimandritului Roman cu următorul salut, rostit în limba engleză:

„Salutări obștii Mânăstirii Sfânta Maria Magdalena, cu ocazia sărbătorii sale patronale, Sărbătoarea Sfintei Maria Magdalena,

4 august 2026 !

Dragă Arhimandrit Roman,

Dragă Maică Stareță Elisabeta,

Preasfințiile Voastre,

Cuvioșiile Voastre,

Iubiți membri ai acestei obști,

Surori și frați în Hristos,

Vă felicităm la această sfântă sărbătoare și, adunându-ne încă o dată pentru a cinsti pe binecuvântata voastră ocrotitoare, Sfânta Maria Magdalena, Sfântă Mironosiță și Întocmai cu Apostolii, cu bucurie sufletească și cu dragoste fierbinte, am cântăt împreună cu imnograful.

În timp ce noi, credincioșii, ne bucurăm astăzi de sărbătoarea ei, ne amintim puterea credinței sale în Domnul nostru Iisus Hristos, care i-a schimbat întreaga direcție a vieții și sărbătorim angajamentul ei față de El până la sfârșit. Nimic, nici măcar Răstignirea și Îngroparea n-au putut să o despartă de El: când a murit, [ea] nu L-a părăsit, ci a ieșit și i-a dus smirnă, cu lacrimi.

Tocmai datorită credincioșiei sale, Sfintei Maria Magdalena i s-a acordat adevărata îndrăzneală, așa cum auzim în imn [amintind că i s-a descoperit că Se va înălța la Tatăl Său nenăscut; trimițând-o să vestească vestea bună dumnezeiască a Învierii Lui].

Pentru că nu a ales nimic altceva de pe pământ, ci a preferat dragostea lui Hristos, a devenit biruitoare, asemănătoare lui Dumnezeu, bucurându-se de izvorul harului și primind răsplata nevoinței sale. În devotamentul ei unic și neîmpărțit față de Domnul nostru Iisus Hristos, nu numai că a devenit campioana noastră; dar este și marele nostru model. La fel ca ea, și noi suntem chemați să înțelegem calea Iubirii, să-i oferim darurile unei inimi curate și ale unei minți reînnoite.

Pe măsură ce Biserica Ierusalimului și toate popoarele din regiunea noastră continuă să trăiască în acest sezon de provocări și dificultăți tot mai adânci, Sfânta Maria Magdalena rămâne pentru noi un exemplu și un apărător puternic. Ea a înțeles ce înseamnă să înfrunți puterea pierderii și a morții față în față și cunoaște costurile credinței în Domnul ei . Cu toate acestea, ea nu a preferat nimic pe pământ, decât dragostea lui Hristos, și a continuat să-I calce pe urme chiar și atunci când părea că totul este pierdut. Și, astfel, a fost prima care a văzut Învierea dumnezeiască a Celui Care este prima cauză a oricărui bine.

Dumnezeu să vă binecuvânteze la această mare sărbătoare și Sfânta Maria Magdalena, ocrotitoarea voastră, să se roage pentru noi ca să ajungem la splendoarea Sfinților și la slava cea veșnică".

Polițiștii din regiunea West Midlands din Marea Britanie au fost sfătuiți să postească în timpul Ramadanului, indiferent de afilierea lor religioasă. Acest lucru a fost relatat de The Telegraph pe 1 august, citat de UOJ.

Inițiativa este implementată cu sprijinul Asociației Polițiștilor Musulmani din Marea Britanie. Scopul ei este, aparent, de a ajuta ofițerii să înțeleagă mai bine semnificația Ramadanului pentru colegii lor musulmani și de a promova o cultură incluzivă în cadrul forțelor de ordine.

Recomandările menționează că ofițerilor de poliție musulmani li se oferă un program de lucru flexibil în timpul Ramadanului, pentru a le permite să petreacă mai mult timp cu familiile lor. În plus, se susține că, în fiecare an, tot mai mulți ofițeri non-musulmani s-ar alătura în mod voluntar postului, în semn de solidaritate.

Un purtător de cuvânt al Poliției din West Midlands a declarat că participarea la inițiativă rămâne voluntară. El a spus că, pentru o regiune care găzduiește aproximativ 570.000 de musulmani, este important ca ofițerii de poliție să înțeleagă semnificația Ramadanului pentru comunitatea locală. Publicația menționează că o abordare similară este propusă și pentru alte agenții guvernamentale din Regatul Unit.

O nouă instrucțiune recomandă ca personalul militar canadian să folosească „reflecții spirituale” neutre, în loc de invocări religioase, pentru a se adapta credințelor ateilor.

Forțele Armate Canadiene au aprobat o nouă instrucțiune pentru evenimentele oficiale, care îi sfătuiește pe capelanii militari să se abțină de la menționarea lui Dumnezeu în timpul ceremoniilor publice. În loc de rugăciuni tradiționale, aceștia sunt încurajați să folosească așa-numitele „reflecții spirituale”, relatează National Post *https://nationalpost.com/news/canada/new-policy-discourages-religious-observation-at-military-ceremonies(, citat de UOJ.

Conform documentului, astfel de invocații ar trebui să fie lipsite de terminologie religioasă și se presupune că s-ar concentra pe valori universale, experiențe de viață, recunoștință, speranță și sprijin reciproc. Noile reglementări se aplică paradelor militare, ceremoniilor de premiere, schimbărilor de comandă, absolvirilor și altor evenimente oficiale la care personalul militar este obligat să participe.

Capelanul șef interimar al Forțelor Armate Canadiene, Sean Jaskiw, a declarat că scopul noilor reglementări este „de a se asigura că toți cei prezenți simt că convingerile lor sunt respectate, inclusiv ateii”.

Noile reglementări au atras deja critici din partea membrilor Partidului Conservator din Canada. Ministrul Apărării James Bezan, le-a numit încă o intruziune a Guvernului în libertatea religioasă, în timp ce deputatul Andrew Lawton a descris documentul ca fiind „absolut flagrant”.

După cum a menționat National Post, conducerea Armatei Canadiene explică schimbările ca fiind necesare pentru a menține neutralitatea religioasă a statului și a crea un mediu incluziv pentru membrii serviciului cu convingeri diverse. Cu toate acestea, conform unui sondaj din 2021 realizat de Serviciul Regal de Capelanie Militară, 61% dintre militarii canadieni se identifică drept religioși.

https://spzh.eu/ru/news/94755-v-armii-kanady-zapretili-molitvy-i-upominanie-boha

Partidul Liberal din Republica Moldova a cerut ca Parlamentul să oblige Mitropolia Chișinăului și a Întregii Moldove să rupă legăturile canonice cu Biserica Ortodoxă Rusă sau să o scoată în afara legii, conform Cotidianul (https://cotidianul.md/ru/32823/partidul-liberal-cere-parlamentului-sa-oblige-mitropolia-moldovei-sa-rupa-legaturile-cu-patriarhia-rusa-in-caz-de-refuz-sa-fie-scoasa-in-afara-legii/).

Liberalii au propus adoptarea unei legi speciale care să permită efectiv statului să intervină în structura internă a celei mai mari confesiuni ortodoxe din țară. Autorii inițiativei au numit afilierea Mitropoliei la Patriarhia Moscovei „un instrument de influență străină” și o „amenințare la adresa securității naționale”.

Ca exemplu, partidul a citat Estonia, unde autoritățile au cerut ca structura Bisericii Ortodoxe locale să înceteze legăturile cu Patriarhia Moscovei (vezi ARHIVA LO). Potrivit liberalilor, restricții similare trebuie introduse în Moldova, sub pretextul protejării cursului european al țării.

Declarația conținea și acuzații împotriva Patriarhului Chiril și a clerului Mitropoliei Moldovei. Reprezentanții partidului susțin că unii clerici ar difuza idei care ar fi contrare intereselor naționale ale republicii.

În același timp, liberalii au venit în sprijinul Mitropoliei Basarabiei a Bisericii Ortodoxe Române și au legat criticile la adresa acesteia, de lupta pentru peste 800 de biserici și mânăstiri care au statut de monumente istorice.

Pe 25 martie 2026, Arhiepiscopul Marcel de Bălți și Fălești a vorbit la ONU, în cadrul unei dezbateri generale, și a amintit despre încălcările drepturilor credincioșilor și presiunile asupra Bisericii Ortodoxe din Moldova, potrivit site-ului Episcopiei de Bălți-Fălești.

În discursul său, ierarhul a atras atenția asupra intensificării retoricii anti-bisericești de către o serie de politicieni moldoveni. „O astfel de retorică alimentează o atmosferă de intoleranță și contribuie la restricții suplimentare asupra libertății religioase”, sublinia Arhiepiscopul Marcel.

De asemenea, a vorbit despre cazuri de persecutare administrativă a credincioșilor pe baza acuzațiilor de „corupție electorală pasivă”, precum și despre inspectările regulate ale clericilor și pelerinilor care trec frontiera de stat.

Separat, Episcopul a menționat procese care ar putea duce la confiscarea a aproximativ 800 de biserici și mânăstiri, precum și cazuri de presiune asupra comunităților, pentru a le transfera în jurisdicția Mitropoliei Basarabiei de sub Patriarhia Română.

Declarația Arhiepiscopului a fost susținută de organizațiile internaționale pentru drepturile omului, care au observat semne de discriminare sistemică împotriva credincioșilor și au solicitat organismelor ONU să ofere o evaluare juridică a situației, după cum amintea, la acea dată, un raport UOJ (https://spzh.eu/ru/news/92264-moldavskij-arkhierej-zajavil-v-oon-o-davlenii-na-tserkov).

Mânăstirea Preasfânta Treime - Sfântul Serafim - Diveievo, din Nijni Novgorod, Rusia, marchează trei aniversări, în 2026: 200 de ani de la întemeierea mânăstirii, 35 de ani de la a doua aflare a sfintelor moaște ale Sfântului Serafim de Sarov și 35 de ani de la reluarea vieții monahale la mânăstire, după perioada sovietică, relatează Patriarhia Rusă. https://patriarchia.ru/article/122321

Mânăstirea își are originea în data de 22 decembrie 1826, când a fost construită o moară pe un loc despre care Sfântul Serafim de Sarov spunea că i-a fost arătat de Maica Domnului. Sfântul a declarat, în acea zi, că dorește să „înființeze o comunitate” însoțită cu Zămislirea Cuvioasei Ana. Maicile au viețuit chiar în moară până în toamnă, înainte de a fi finalizată o chilie pentru ele, iar Sfântul Serafim a aranjat, ulterior, construirea de chilii suplimentare, pe măsură ce mai multe femei s-au alăturat comunității.

Sfintele moaște ale Sfântului Serafim au fost descoperite pentru prima dată spre venerare publică pe 1 august 1903, în prezența Familiei Regale. Acestea s-au pierdut în timpul erei sovietice, dar rămășițele neidentificate găsite în depozitele Muzeului de Istorie a Religiei din Leningrad, în toamna anului 1990, au fost ulterior autentificate de Biserică ca fiind sfintele moaște ale Sfântului. Acestea au fost mutate la Catedrala "Epifania" din Moscova. în ianuarie 1991, iar pe 1 august în același an au fost purtate în procesiune către Diveevo, unde viața monahală fusese, de asemenea, restabilită oficial. La acea vreme, a fost numită stareță călugărița Serghia (Konkova) de la Schitul "Schimbarea la Față" din Riga.

Sâmbătă, 1 august, la sărbătoarea care marchează Aflarea Sfintelor Moaște din 1903, Sanctitatea Sa Patriarhul Chiril al Moscovei și al Întregii Rusii a vizitat mânăstirea și a săvârșit Dumnezeiasca Liturghie, în aer liber, în piața din fața Catedralei "Schimbarea la Față:.

VIDEO evenimentul integral:

https://vkvideo.ru/video-94423439_456242155

Patriarhul a fost însoțit la Altar de 24 de Ierarhi coslujitori, împreună cu un număr de Arhimandriți, Preoți și alți clerici din Episcopia de Nijni Novgorod și Moscova.

La sărbătoare a fost prezent și un grup de studenți de la Universitatea Balamand din Liban (Biserica Ortodoxă Antiohiană) aflați în vizită în Rusia pentru un institut de vară. În total, au participat aproximativ 7.500 de persoane.

După Sfânta Liturghie, Înaltpreasfințitul Mitropolit Gheorghe de Nijni Novgorod i-a oferit Patriarhului o Icoană a Sfântului Serafim de Sarov care conținea o parte din sfintele sale moaște, iar Stareța Serghia a oferit o Icoană a Mântuitorul, Maicii Domnului și Botezătorului Ioan, realizată după o Icoană din chilia Sfântului Serafim, împreună cu un metanier de rugăciune. Patriarhul a dăruit mânăstirii o Icoană a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, i-a dăruit Mitropolitului Gheorghe o Cruce și un Engolpion, iar Stareței Serghia o Sfântă Cruce, dăruind Sfinte Evanghelii surorilor mânăstirii și Icoane ale Sfântului Serafim credincioșilor.

În omilia sa de după slujbă, Patriarhul Chiril a vorbit despre rolul Sfântului Serafim de Sarov într-o perioadă în care ateismul se răspândea în rândul intelectualității rusești și în viața națiunii, spunând că forța duhovnicească a Sfântului a contribuit la slăbirea „atacului puterii nelegiuite a celui rău”. El a spus că până și mințile mândre ale secolului al XIX-lea s-au închinat în fața Sfântului și că oamenii care ar fi ezitat să se roage lui Dumnezeu în alte părți au venit să se roage la Sfântul Serafim.

Patriarhul a legat, de asemenea, viața Sfântului de istoria ulterioară a orașului Sarov ca centru de cercetare nucleară sovietică, spunând că „nu a fost întâmplător” și că mulți dintre fizicienii implicați erau credincioși ortodocși care au înțeles că munca lor a fost realizată „și prin rugăciunile” Sfântului.

Patriarhul a descris renașterea religioasă post-sovietică a Rusiei ca pe o dovadă că „Domnul face cu adevărat minuni” și este „Stăpânul istoriei”, contrastând acest lucru cu declinul credinței în alte țări.

Foto: orthodoxianewsagency.gr

Ministerul Culturii din Grecia a predat, pe 3 august, Mitropoliei Kastoriei două biserici bizantine restaurate, finalizând o altă fază a lucrărilor de conservare a patrimoniului în orașul din nordul Greciei.

Ministrul Culturii, Lina Mendoni, a prezidat ceremoniile, care au inclus dezvelirea unei icoane sculptate în lemn, restaurată, din secolul al XIII-lea, a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință, la Biserica "Sfântul Gheorghe" din Omorfoklisia, în Pentavrisos, și o ceremonie de deschidere a ușilor Bisericii "Sfinții Arhangheli" din centrul Kastoriei, relatează Agenția de Știri Orthodoxia .

Se crede că Biserica Sfinților Arhangheli datează din secolul al IX-lea și a fost renovată în 1359, sub Simeon Uroș Paleologul.

Potrivit Mitropolitului Calinic de Kastoria, biserica are legături istorice cu Ioannis Uroș Palaiologul, care a fost cunoscut mai târziu sub numele de călugărul Ioasaf și a ajutat la întemeierea mânăstirilor din Meteora.

Mitropolitul Calinic le-a mulțumit celor implicați, pentru lucrările de restaurare, și a anunțat planurile de deschidere a unui birou de pelerinaje și turism numit „Kastoria Bizantina”, în septembrie.

Ministrul Culturii a declarat că Ministerul său consideră Kastoria drept unul dintre cele trei centre principale ale patrimoniului bizantin din Grecia, alături de Muntele Athos și Meteora, și a spus că protejarea monumentelor din regiune rămâne o prioritate națională.

Mitropolitul Teoclit de Stagoi și Meteora a participat și a lăudat cooperarea continuă dintre Biserică și Ministerul Culturii în ceea ce privește conservarea patrimoniului.

A doua zi, a fost săvârșită o Dumnezeiască Liturghie Arhierească la Biserica "Sfinții Arhangheli", urmată de o Slujbă de Pomenire. În timpul Sfintei Liturghiei, Mitropolitul Calinic a mulțumit preotului local, îngrijitorilor bisericii și câtorva familii care au finanțat lucrările de restaurare.

Cele două restaurări de biserici fac parte dintr-un efort mai amplu, în curs de desfășurare, al autorităților grecești în conservarea sit-urilor religioase din epoca bizantină din regiunea Kastoria.

***

Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna august 2026.