Noul Președinte al Poloniei, Karol Nawrocki, a refuzat să organizeze ceremonia de aprindere a lumânărilor de sărbătoarea evreiască Hanuka, în palatul prezidențial, care avea loc din 2006, necontinuând tradiția predecesorului său și respectând, astfel, promisiunile sale electorale. În Polonia,0,04% din populație este evreiască.
La 17 decembrie 2025, Parlamentul European a susținut cu majoritate de voturi o rezoluție privind formarea unui fond paneuropean pentru finanțarea avorturilor.
Ustașii - mișcare fascistă croată din perioada celui de-al Doilea Război Mondial - au fost aliați ai Germaniei naziste și ai Italiei fasciste și au condus așa-numitul Stat Independent Croația, responsabil pentru uciderea în masă a sârbilor, evreilor și romilor.
În decembrie 2025, în orașul croat Šibenik, într-una dintre bisericile catolice au fost expuse iesle de Crăciun cu simboluri naziste asociate cu ustașii, iar după cum notează B92.net, aceasta a născut critici și noi scandaluri pe această temă. https://www.b92.net/zivot/aktuelno/191021/skandal-u-sibeniku-crkva-za-bozic-postavila-jaslice-sa-ustaskim-poklicem-i-zastavama/vest
În ziua de 19 decembrie 2025, Biserica Apostolică Armeană a declarat intenția sa de a se adresa structurilor internaționale în legătură cu presiunile continue din partea autorităților (vezi ARHIVA), conform Glasul Armeniei.
Pe fondul dosarelor penale, presiunilor asupra clerului și încercărilor de intervenție a statului în viața bisericească - atentate asupra Bisericii Apostolice Armene, urmărirea penală a ierarhilor, acțiuni ale episcopilor rebeli, care duc la schismă și subminarea unității bisericești. În aceeași zi, clerici ai Bisericii Apostolice Armene care susțin inițiativele prim-ministrului Nikol Pașinian și care se opun actualului Patriarh al tuturor armenilor, Gareghin al II=lea, au încercat să pătrundă în catedrala din Ecimiadzin în timpul Sfintei Liturghii și să o ia cu asalt.
După ce, în urmă cu doar câtva zile, congresmanul american Don Bacon refuzase dialogul cu delegația Societății Sfântul Ioan de Shanghai și San Francisco în biroul său, numindu-i pe vizitatori «lobbyiști» pentru Rusia și chiar solicitând verificarea Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Granițelor pentru posibila influență din partea Rusiei, mai nou a subliniat că misiunea Societății este dedicată protejării credincioșilor Bisericii Ortodoxe canonice și istorice a Ucrainei și chestiunii libertății religioase, iar nu politicii, specificând că nu consideră că Biserica Ortodoxă Ucraineană execută ordinele Moscovei. Declarația apare în urma discuției cu cedincioșii ortodocși din 16 decembrie, de la Capitol Hill (vezi ARHIVA).
https://x.com/RepDonBacon/status/2001784169798455629
După ce în martie 2025, angajații Rezervației Lavra Peșterilor din Kiev, însoțiți de poliție, au spart lacătele Bisericii Ortodoxe canonice și istorice a Ucrainei, înlocuindu-le cu ale lor, soarta sfintelor moaște ale Preacuvioșilor Părinți aflate acolo a rămas necunoscută. Ulterior, pe 28 august 2025, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ucrainene, nou-creată de Patriarhia Ecumenică, Serghei Dumenko, oficia totuși prima slujbă în interiorul Lavrei. Apoi, pe 19 noiembrie 2025 a fost din nou lăsat să intre în Peșterile Apropiate ale Lavrei Peșterilor din Kiev și, mai nou, pe 19 decembrie 2025, după cum relatează chiar site-ul web al Bisericii nou-create.
În seara zilei de Duminică, 14 decembrie 2025, a avut loc un eveniment muzical la Biserica Sfântul Nicolae din Beit Jala, susținut de corul Comunității Ortodoxe Grecești de limbă arabă din Beit Jala, în colaborare cu corul Bisericii Sfântului Mormânt. Evenimentul a marcat centenarul înființării bisericii și a coincis cu renovarea paraclisului închinat Sfântului Nicolae, care amintește trecerea sa prin zonă.
Preafericitul Patriarh Teofil al Ierusalimului a onorat evenimentul cu prezența Sa, adresându-se organizatorilor evenimentului și artiștilor:
„Cânta-voi Domnului în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi. Plăcute să-I fie Lui cuvintele mele, iar eu mă voi veseli de Domnul.” (Psalmul 103:34-35), exclamă psalmistul.
Iubiți frați în Hristos,
În aceste zile critice, de încercări și suferințe, în Țara Sfântă și în special în locul Nașterii Mântuitorului nostru Hristos, acest eveniment iese în evidență; prezentarea imnurilor bisericești de Crăciun, intonate de corurile credincioasei noastre comunități ortodoxe rum din Beit Jala, precum și de corul Bisericii Sfântului Mormânt.
Acest eveniment rezonează cu două mesaje: în primul rând, speranța în Soarele răsărit al Dreptății, Hristos, după cum auzim îndemnul dumnezeiescului Pavel: „De aceea şi noi, având împrejurul nostru atâta nor de mărturii, să lepădăm orice povară şi păcatul ce grabnic ne împresoară şi să alergăm cu stăruinţă în lupta care ne stă înainte. Cu ochii aţintiţi asupra lui Iisus, începătorul şi plinitorul credinţei, Care, pentru bucuria pusă înainte-I, a suferit crucea, n-a ţinut seama de ocara ei” (Evrei 12:1-2). În al doilea rând, unitatea Duhului lui Hristos, prin care „Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus” (Galateni 3:28).
Proclamăm această unitate în Hristos, prin cultul și Dumnezeiasca Liturghie în Sfintele Biserici, unde lăudăm și binecuvântăm numele Sfântului Dumnezeu Treimic, îi venerăm pe Sfinții Săi și O slăvim pe Preafericita și Pururea Fecioară Născătoare de Dumnezeu, Maria.
Conform profetului David, viața credincioșilor trebuie să fie un imn de laudă și mulțumire adus lui Dumnezeu: „Cânta-voi Domnului în viaţa mea, cânta-voi Dumnezeului meu cât voi fi”. De asemenea, dumnezeiescul Pavel poruncește: „...vă umpleţi de Duhul. Vorbiţi între voi în psalmi şi în laude şi în cântări duhovniceşti, lăudând şi cântând Domnului, în inimile voastre, mulţumind totdeauna pentru toate întru numele Domnului nostru Iisus Hristos, lui Dumnezeu și Tatăl” (Efeseni 5:18-20).
Psalmodierea, adică această cântare a laudei lui Dumnezeu cu melodie, cunoscută și sub numele de muzică bisericească sau „bizantină”, ne îndeamnă atât să-L lăudăm pe Creatorul întregii creații, cât și să-i atragem pe toți închinătorii, la sfințenie. După cum ne învață Marele Atanasie: „A cânta psalmii nu înseamnă o căutare a eufoniei, ci o dovadă a armoniei gândurilor din suflet. Iar citirea ritmată este un simbol al stării bine ordonate și senine a intelectului”. Mai simplu, a spus: „Recitarea ritmată a Psalmilor nu este o încercare de a cânta frumos, ci o demonstrație a armoniei gândurilor sufletului". În mod similar, citirea cântată este un simbol al stării de armonie și pace în minte. „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2:14). Astfel, suntem chemați, urmând îndemnul inspiratului Pavel, să cântăm psalmi și cântări duhovnicești, mai ales în aceste vremuri de necaz, „bine ştiind că suferinţa aduce răbdare, și răbdarea încercare, şi încercarea nădejde” (Romani 5:3-4).
Ca Păstor duhovnicesc și Patriarh, „pentru că ne îngrijim de cele bune nu numai înaintea Domnului, ci şi înaintea oamenilor” (2 Corinteni 8:21), ne bucurăm împreună cu voi de această inițiativă de psalmodiere și imnografiere și vă lăudăm pentru fiecare faptă bună săvârșită spre slava lui Dumnezeu și a Bisericii Sale.
Ne rugăm pentru toți cei care participă la această evlavioasă ocazie bisericească să primească luminare dumnezeiască de sus, ca să putem sărbători duhovnicește, nu doar în termeni lumești sau materiali, pe Maica Sărbătorilor, Nașterea Dumnezeului și Mântuitorului nostru Hristos, strigând împreună cu Sfinții Îngeri: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2:14).
Dar înmulțit de pace și binecuvântări și un Crăciun plin de bucurie. Amin.”
De la Secretariatul General
Sanctitatea Sa Patriarhul Sârb Porfirie a deschis, pe 11 decembrie 2025, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Belgrad, o conferință științifică internațională de două zile intitulată „De la Niceea până în zilele noastre (325–2025): Semnificația în timp a Primului Sinod Ecumenic”.
Conferința științifică a fost deschisă cu un discurs de bun venit, rostit de Sanctitatea Sa Patriarhul Sârb Porfirie:
“Ca martori la cea de-a 1700-a aniversare a marelui eveniment istoric bisericesc – Primul Sinod Ecumenic din orașul Niceea din anul 325 – mărturisim astăzi și noi că promisiunea veșnică a lui Dumnezeu făcută Bisericii, a Duhului pururea prezent Care o inspiră, o mângâie și o călăuzește prin istoria mântuirii, prin toată Scila și Haribda, este cu adevărat testul acestui secol”.
"Astăzi ne amintim de angajamentele patristice niceene, sinodale, care au fost încredințate generațiilor Bisericii și care sunt încredințate „generațiile generațiilor” ca o comoară inepuizabilă de adevăruri veșnic-neschimbabile ale Revelației despre unica esență a Logosului și Înțelepciunii lui Dumnezeu Tatăl, nașterea din veșnicie a Adevăratului Dumnezeu din Adevăratul Dumnezeu și întruparea Sa pentru mântuirea lumii – a subliniat Sanctitatea Sa Patriarhul.
Venim, cu sfântă tresărire, în fața Sinodului din 318, conform Tradiției, al Părinților Niceeni, cunoscuți și necunoscuți, dintre care Fericitul Teodoret mărturisește că unii erau împodobiți chiar și pe atunci cu astfel de „daruri apostolice” încât chiar înviau morții și săvârșeau multe minuni, și printre care mulți încă „purtau rănile Domnului lor pe trupurile lor”, iar în acea adunare de Sfinți și Mucenici erau și cei care au venit fără un ochi sau cu numeroase cicatrici, precum și cei care încă purtau rănile fierului înroșit pe ambele mâini, ca un trofeu mărturisitor al persecuției recent încheiate împotriva creștinilor. Printre ei, în cor, au strălucit minunații și binecuvântații oameni ai Bisericii lui Hristos: Alexandru al Alexandriei, Eustatie al Antiohiei, Spiridon al Trimitundei, Nicolae al Mirei, Atanasie cel Mare, Împăratul Constantin cel înțelept și mulți alți Părinți și Ierarhi, toți cunoscuți de Dumnezeu".
"Astăzi, așadar, celebrăm și reînnoim memoria Bisericii vii a unui eveniment care, deși forțat, s-a încheiat cu un triumf sinodal și care de atunci încolo va figura permanent ca un punct de cotitură în perioada formatoare a teologiei Bisericii și transformarea ei sinodală în sisteme, vocabular și instrumente teologice normative integrale, precum și creșterea structurii și categoriilor eclesiologico-canonice în circumstanțe noi, schimbate.
Exclusivitatea Niceei constă și în faptul că fiecare teologie prudentă și testată soteriologic care îi urmează este niceeană. Ortodoxia a dobândit permanent un sinonim și totul trece prin verificarea niceeană a Simbolului veșnic valabil, intact al Credinței și Vieții. De aceea, mulți Părinți de mai târziu, luminători teologici, printre care Vasile cel Mare și alții, vor caracteriza oficial credința niceeană drept credința Părinților, în timp ce Niceea va deveni un sinonim permanent pentru Ortodoxie și înțelegerea de sine a Bisericii.
Prin Sinodul de la Niceea, se confirmă una dintre proprietățile fundamentale ale identității Bisericii, ca o componentă indispensabilă a simbolului confesional de credință niceo-constantinopolitan, care de atunci a rămas cea mai recognoscibilă și mai utilizabilă formulă a unității și ipostasului Bisericii – aceea că ea însăși este sobornicească, prin natura și scopul său. Deoarece numele Bisericii – Εκκλησία, poartă tocmai sensul adunării (tuturor) celor chemați și manifestarea respirației și vieții sale are întotdeauna un scop și o sferă de aplicare sinodale și universale.
Niceea rămâne o paradigmă, o promisiune, o referință a unității și unanimității, a unității și a sinodalității. Deoarece conciliul – sinodul Σύνοδος este și un alt nume al Bisericii, purtând un sens complex din cuvântul συν – împreună/cu, precum și din cuvântul οδος – cale; adică o direcție comună către același scop sau o îndrumare către o cale comună. Paradigma acestei semantici ne este dată, prin excelență, de evenimentul strălucitor de la Niceea.
În același timp, în lumea modernă a fragmentării la toate nivelurile, rămâne chemarea permanentă, diacronică „niceeană” - la sobornicitate și la mărturisirea unanimă la orice vreme. Prin urmare, teologia, urmând exemplul luptei comune a Părinților, este întotdeauna de origine și caracter sobornicesc, și nu individual. Teologia este întotdeauna un cuvânt, un gând, o licărire, o bătaie și o respirație, într-un cuvânt - biografia mistică a Bisericii.
Așadar, această conferință teologică de astăzi cu participare internațională, care, nu numai prin tema și conținutul său, ci și prin prezența dragilor frați și lucrători teologici din alte Biserici locale, emană un sens ecumenic, confirmă eforturile noastre conciliare de a păstra mereu tradiția niceeană, angajamentul Apostolilor și Părinților Bisericii, dar și de a o transmite intactă generațiilor viitoare.
Fie ca lucrările conferinței dedicate marelui și gloriosului jubileu istoric – 1700 de ani de la triumful Bisericii Ortodoxe a lui Hristos și al credinței și evlaviei niceene, ca proclamare pan-sinodală a adevărului veșnic al Revelației despre mântuirea lumii, să fie binecuvântate și rodnice" a încheiat Patriarhul Serbiei.
Decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Belgrad, Pr. Prof. Dr. Srboljub Ubiparipović, a adresat cuvinte de bun venit Sanctității Sale Patriarhul Sârb Porfirie, ierarhilor Bisericii Ortodoxe Sârbe, reprezentanților Bisericii Romano-Catolice, instituțiilor statului și Universității din Belgrad, precum și participanților și invitaților din comunitatea academică.
Decanul a reamintit că conferința se desfășoară într-un an jubiliar de o importanță excepțională atât pentru Biserica noastră locală, cât și pentru Ortodoxia universală și a subliniat că reuniunea face parte dintr-un program mai amplu de sărbătoare, care a început cu Dumnezeiasca Liturghie în paraclisul facultății și cu vernisajul expoziției „Și am privit slava Lui”, care a prezentat lucrările profesorilor și studenților Academiei de Artă și Conservare a Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Vorbind despre semnificația conferinței în sine, Decanul a subliniat că reuniunea științifică oferă o oportunitate de a examina pe deplin contextul istoric al Sinodului de la Niceea, motivele convocării sale, subiectele discutate, precum și consecințele de durată ale deciziilor sale. El a subliniat, în special, că moștenirea teologică și canonică de la Niceea nu este doar un subiect istoric, ci temelia vieții bisericești până în zilele noastre.
Reamintind imnurile liturgice din a șaptea Duminică după Paște, care îi slăvește pe Părinții Niceeni ca fiind cei care „au predat în mod clar Bisericii taina teologiei”, Decanul a subliniat că acestea dezvăluie esența mesajului Sinodului: afirmarea credinței în Sfânta Treime și mărturisirea comună a adevărului care dăinuie prin secole.
Continuându-și discursul, prof. dr. Srboljub Ubiparipović s-a referit la două teme principale ale Sinodului de la Niceea - lupta împotriva ereziei ariene și armonizarea datei celebrării Paștelui. El a subliniat, în special, că importanța Sinodului a fost recunoscută nu numai în teologie, ci și în practica liturgică a Bisericii și a citat astfel exemplul Bisericii antice care citea Evanghelia după Ioan în două limbi, greacă și latină, de Paște, ca semn al unității creștinilor din Răsărit și Apus.
Decanul Facultății de Teologie a reamintit, de asemenea, circumstanțele istorice complexe care au însoțit apărarea credinței ortodoxe în primele secole, inclusiv luptele împotriva arianismului din Sirmium și mărturiile Sfinților Părinți care, prin nevoința și viața lor, au păstrat credința Bisericii.
La finalul discursului său de bun venit, Decanul și-a exprimat dorința ca această conferință să-i ajute pe participanți să revină și mai profund asupra tradiției niceene și a înțelepciunii Sfinților Părinți, astfel încât lucrările și cercetările lor științifice să continue, prin contribuția lor, păstrarea unității bisericești și edificarea spirituală.
Discursul Decanului a fost urmat de o prezentare plenară introductivă, susținută de Prof. Dr. Zdravko Iovanovici pe tema „Semnificația de durată a Primului Sinod Ecumenic”.
La deschiderea conferinței au participat: Mitropoliții Ioanichie de Muntenegru și Litoral, Teodosie de Rașka și Prizren, Fotie de Zvornik și Tuzla, Ignatie de Branicevo, Pahomie de Vranie, David de Krușevaci, Arsenie de Nis și Ilarion de Timoc și alți reprezentanți catolici; reprezentanți ai mai multor Ministere ale Guvernului Republicii Serbia, reprezentanți ai Universității din Belgrad, profesori și studenți ai Facultății de Teologie Ortodoxă; și un număr mare de vizitatori interesați.
În continuarea primei zile, au avut loc trei sesiuni tematice, în cadrul cărora cercetătorii și-au prezentat lucrările pe aspecte teologice, istorice, filologice și eclesiologice ale moștenirii niceene. În cea de-a doua zi, au avut loc alte 5 comunicări.
Din Biserica Ortodoxă Sârbă
***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna decembrie 2025.
Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
