Noi file de Letopiseț - 22 august 2026

Lucrătorii de restaurare din Kremlinul Moscovei au descoperit luna trecută sfintele moaște neputrezite ale Sfântului Ditrie al Donskului, Prințul rus medieval vestit pentru biruința sa asupra Hoardei de Aur în Bătălia de la Kulikovo.

Descoperirea a avut loc în timpul lucrărilor de restaurare de urgență efectuate la Catedrala "Sfântul Arhanghel" din Kremlinul Moscovei, unde prăbușirea plăcilor din podea adusese mormintele vechi în pericol de prăbușire. Muncitorii au demontat structurile funerare din cărămidă de-a lungul peretelui sudic al catedralei, în iulie 2026, și au găsit trei racle intacte din piatră albă aparținând Sfântului Dimitrie al Donskului, tatălui său, Marele Prinț Ivan Ivanovici cel Frumos, și Prințului Dimitrie Ivanovici Jilka de Uglici, relatează Patriarhia Rusă.

Descoperirea a răsturnat ceea ce personalul muzeului crezuse despre aranjamentul funerar timp de peste 150 de ani. Înregistrările din secolul al XIX-lea sugerau că racla Sfântului Dimitrie ar fi fost așezată sub cea a tatălui său, pentru a rămâne un spațiu destginat instalației de încălzire. Restauratorii spun, acum, că nu s-a întâmplat deloc asta: În timpul lucrărilor din anii 1860, ambele racle au fost de fapt ridicate la nivelul podelei, deasupra gropilor funerare originale, muncitorii demontând parțial peretele sudic al catedralei, pentru a încăpea racla lui Ivan cel Frumos într-o nișă. Ambii Sfinți au rămas pe locurile lor originale, tot timpul.

Capacul raclei Sfântului Dimitrie avea două crăpături care îl traversau, secțiunea centrală riscând să se prăbușească și să deterioreze rămășițele din interior. Cu binecuvântarea Patriarhului Chiril, specialiștii în restaurare au îndepărtat și reparat capacul crăpat, consolidându-l cu legături metalice, și au găsit rămășițele din interior încă îmbrăcate în veșmintele funerare.

Arheologii și antropologii de la Institutul de Arheologie al Academiei Ruse de Științe au examinat rămășițele și le-au găsit complet intacte. Ei au stabilit că rămășițele aparțineau unui bărbat cu vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani la momentul morții, cu o înălțime de aproximativ 1,88 m - remarcabil de înalt pentru perioada medievală. Rămășițele prezentau o rană mare vindecată, la partea dreaptă a frunții, suferită cu ani înainte de moarte, împreună cu semne de efort fizic puternic la nivelul mușchilor brațului și pieptului. Cercetătorii nu au găsit răni care ar fi putut cauza moartea, ceea ce este în concordanță cu relatările istorice conform cărora Sfântul Dimitrie a trecut la Domnul din cauze naturale, la vârsta de 39 de ani.

Pe baza înregistrărilor istorice, a contextului arheologic și a descoperirilor antropologice, autoritățile bisericești au confirmat autenticitatea rămășițelor. Patriarhul Chiril a binecuvântat așezarea mai multor fragmente din sfintele moaște, prelevate din materialul liber din interiorul raclei, în răclițe, pentru ca credincioșii să le poată venera. Se așteaptă ca aceste sfinte moaște să fie distribuite Catedralei "Hristos Mântuitorul" și altor biserici din jurul Moscovei.

Pe 18 august, Patriarhul Chiril a săvârșit o slujbă lângă sfintele moaște recent descoperite. Într-un discurs adresat celor adunați, l-a numit pe Sfântul Dimitrie „un mare Sfânt al țării noastre și un mare conducător” și le-a cerut credincioșilor să se roage ca Prințul „să mijlocească pentru ținutul nostru, pentru patria noastră”. Patriarhul s-a rugat, de asemenea, pentru unitatea poporului, spunând că o astfel de unitate este cea care a ajutat țara să treacă prin cele mai grele încercări istorice. Apoi, Patriarhul Chiril s-a apropiat de racla deschisă, de pe peretele sudic al catedralei, și s-a închinat înaintea sfintelor moaște. Odată ce lucrările de restaurare vor fi finalizate, racla va fi închisă, iar cripta va fi readusă la starea ei inițială.

Mulțumiri pentru fotografii: Serviciul de presă al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii

O curte federală de apel a dat o lovitură finală bătăliei juridice de șase ani a arhimandritului destituit Alexander Belya pornită împotriva Bisericii Ortodoxe Ruse din Afara Granițelor (ROCOR).

Curtea de Apel a SUA pentru al Doilea Circuit a decis că doctrina autonomiei bisericești interzice afirmațiile lui Belya, constatând că selecția și supravegherea clericilor proprii de către o Biserică sunt acte inerent religioase protejate de Constituție - a informat https://becketfund.org/media/federal-appeals-court-protects-churchs-freedom-to-pick-its-bishops/, citat de https://orthochristian.com/179660.html.

Belya, un fost preot care a supravegheat Parohia "Sfânta Matrona" din Miami (SUA), a dat în judecată ierarhii superiori ai ROCOR în 2020, susținând că l-au defăimat acuzându-l de falsificare a scrisorilor legate de presupusa sa alegere ca episcop de Miami. Disputa datează din 2019, când Patriarhia Moscovei a anunțat aprobarea alegerii lui Belya - un anunț care a luat prin surprindere conducerea ROCOR, deoarece, potrivit inculpaților, nicio astfel de alegere nu avusese loc de fapt.

Ca răspuns, liderii eparhiali au redactat o scrisoare, aprobată ulterior de conducerea Episcopiei Est Americane, exprimând îngrijorări cu privire la neregulile din documentele care confirmau, se pare, alegerea lui Belya și solicitând suspendarea sa și o anchetă. Scrisoarea respectivă a devenit publică după ce un fost enoriaș a postat-o ​​pe Facebook, iar povestea s-a răspândit în mass-media ortodoxă, unele publicații descriind scrisorile contestate drept falsuri (vezi ARHIVA LO).

Scriind pentru instanță, judecătorul Gerard Lynch explică:.

„A solicita unei Biserici să accepte sau să păstreze un păstor nedorit sau a pedepsi o Biserică pentru că nu face acest lucru încalcă mai mult decât o simplă decizie de angajare”, citând precedentul Hosanna-Tabor al Curții Supreme. Instanța constată că acest raționament se aplică la fel de puternic acuzațiilor de defăimare care decurg din procesul disciplinar intern al unei Biserici, precum și litigiilor de angajare.

Decizia a fost numită o victorie pentru dreptul comunităților religioase de a-și guverna propriile afaceri. „Bisericile nu pot sluji liber credincioșilor, dacă orice dispută internă de conducere poate face obiectul unui proces federal”, a declarat Diana Thomson, consilier juridic senior la Becket și avocat al ROCOR, într-un comunicat.

Înaltpreasfinția Sa Nicolae, Mitropolit al Americii de Est și New York și Prim Ierarh al ROCOR, a declarat într-un comunicat că Biserica este recunoscătoare că lucrarea sa de slujire poate continua „liberă, și să fie ghidată de prea-bun înțelegere a călăuzirii lui Dumnezeu”.

Belya a fost suspendat din funcțiile preoțești, de către ROCOR, pe 1 septembrie 2019, în așteptarea unei anchete.

Cu toate acestea, el a fugit în Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă a Americii, care aparține Patriarhiei Constantinopolului (GOARCH), fără o eliberare canonică din partea ROCOR. Ulterior, a fost demis de ROCOR, în februarie 2020 și, prin urmare, este din punct de vedere canonic, în prezent, doar un călugăr laic.

GOARCH chiar a creat, ulterior, un „Vicariat Slav” și l-a plasat pe Belya în fruntea sa. Vicariatul este alcătuit, în mare parte, din clerici destituiți și suspendați.

Arhiepiscopia Ortodoxă Greacă a Americii (GOARCH) a fost nevoită să amâne planurile sale de a-l hirotoni pe Belya episcop în vara anului 2022, după ce ierarhii Adunării Episcopilor Ortodocși Canonici din America au amenințat că vor părăsi Adunarea dacă acesta va deveni episcop. Ierarhii au afirmat că recunosc suspendarea sa și destituirea ulterioară de către ROCOR și au subliniat, de asemenea, probleme legate de natura morală a fostului cleric.

Biserica Ortodoxă Georgiană a publicat un comunicat https://sazu.ge/index marți, 18 august, avertizând asupra pericolelor rezultate în urma permiterii minorilor să participe la jocurile de noroc, după mai multe incidente recente în care se pare că au fost incluși copii în evenimente publice legate de jocuri de noroc, în întreaga țară.

Patriarhia a declarat că recent au ieșit la iveală mai multe cazuri în diferite orașe georgiene, în care minorii au fost atrași în evenimente care implică jocuri de noroc organizate în spații și adunări publice, spunând că această problemă ar trebui să determine un răspuns adecvat din partea agențiilor guvernamentale relevante.

Conform declarației, videoclipurile care circulă pe rețelele de socializare arată activitățile desfășurate în fața unui public larg, copiilor având oportunitatea de a participa (https://orthochristian.com/179661.html).

Biserica a declarat că este deosebit de îngrijorată de faptul că implicarea tinerilor în jocuri de noroc, chiar și sub formă de divertisment, ar putea contribui la dezvoltarea interesului pentru jocurile de noroc și la o tendință ulterioară către dependența de jocuri de noroc. A menționat că dependența în general și, în mod special dependența de jocurile de noroc, rămân o problemă serioasă atât pentru societate, cât și pentru țară, necesitând adesea asistență îndelungată și complexă, inclusiv ajutor medical și psihologic, pentru a fi depășite.

Patriarhia solicită statului să acorde acestei probleme o atenție maximă, să investigheze astfel de cazuri și să utilizeze toate mecanismele juridice și administrative relevante, pentru a le elimina. De asemenea, îndeamnă părinții să fie deosebit de precauți, întrucât încurajarea copiilor către jocurile de noroc sub orice formă ar putea duce la consecințe grave în viitor pentru tânăr, pentru familia sa și societate în ansamblu.

Piața internă de jocuri de noroc din Georgia funcționează în cadrul unui sistem de licențiere reglementat, vârsta minimă pentru cetățeni fiind stabilită la 25 de ani. Începând cu 2026, peste 1,57 milioane de persoane - peste 40% din populația țării - sunt înscrise într-un registru național al interzicerii jocurilor de noroc, care include automat persoane sub 25 de ani și angajați din sectorul public. Un registru voluntar separat a înregistrat, de asemenea, peste 36.000 de persoane care au solicitat să fie excluse din jocurile de noroc din cauza preocupărilor legate de dependență, începând cu anul 2022.