Noi file de... letopiseț

   În luna decembrie 2024, un Raport al ONU (https://www.ohchr.org/sites/default/files/documents/countries/ukraine/2024-12-31-pr41-ukraine-en.pdf) preciza faptul că Ucraina nu reușește să demonstreze legalitatea interzicerii Bisericii Ortodoxe Canonice istorice a Ucrainei, întemeiată sub Patriarhia Moscovei. Concluzia venea după ce autoritățile ucrainene nu reușiseră să ofere o explicație clară cu privire la motivul pentru care este necesară interzicerea unei întregi organizații, în loc să se impună, atunci când este cazul, eventual, măsuri restrictive anumitor persoane din cadrul acesteia.

   Raportul făcea referire la situația din Ucraina din septembrie până în noiembrie 2024.

Recent, în acest an, ONU a acuzat Ucraina de persecutarea clerului, comunităților și jurnaliștilor din aceeași Biserică Ortodoxă Ucraineană canonică. Șapte raportori speciali au trimis o scrisoare autorităților (https://spcommreports.ohchr.org/TMResultsBase/DownLoadPublicCommunicationFile?gId=29850), cerând încetarea persecutării clerului și a credincioșilor. Autoritățile ucrainene sunt obligate, de atunci, să răspundă în termen de 60 de zile.

Principalele acuzații:
   - dizolvarea forțată a comunităților religioase. Potrivit raportorilor, „Legea privind protejarea ordinii constituționale în sfera activităților organizațiilor religioase”, din 20 august 2024, ar fi creat o bază legală pentru dizolvarea a mii de parohii ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene, din cauza legăturilor lor canonice cu Biserica Ortodoxă Rusă. ONU notează că această legislație clasifică legăturile canonice sau istorice cu Biserica Ortodoxă Rusă drept o amenințare la adresa securității naționale. Parohiilor li se solicită, în mod efectiv, fie să se disocieze de Biserica Ortodoxă Ucrianeană, fie să se confrunte cu dizolvarea și răspunderea penală pentru continuarea activității religioase.
   - arestări de clerici. Documentul citează cazuri specifice de reținere a unor ierarhi superiori ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene: Mitropolitul Teodosie de Cerkasi – din noiembrie 2022, acesta s-a confruntat cu multiple proceduri penale. Pe 17 octombrie 2024, în timpul confiscării Catedralei Sfântul Mihail, a suferit o leziune gravă la cap, din cauza unor atacatori neidentificați; Mitropolitul Pavel, stareț al Lavrei Pecersk din Kiev – în arest la domiciliu din aprilie 2023 și încarcerat pentru scurt timp; Mitropolitul Arsenie de Sviatohirsk – acuzat de „dezvăluirea pozițiilor militare”, arestat în aprilie 2024, după un raid efectuat de 200 de ofițeri, din cauza unei predici despre un pelerinaj ce trecea prin puncte de control. El este ținut în arest preventiv din aprilie 2024, fiindu-i refuzată în mod repetat eliberarea pe cauțiune, în ciuda problemelor de sănătate. Mitropolitul Longhin de Banceni – acuzat pentru afirmarea legitimității canonice a Bisericii Ortodoxe Ucrainene și criticarea recunoașterii noii Biserici din Ucraina întemeiate prin tomusul Patriarhiei Ecumenice; Cunoscut pentru lucrarea sa umanitară și pentru adopția a peste 500 de orfani, Pr. Ievgheni Koșelnik – condamnat la cinci ani de închisoare, pentru referințe slavone bisericești și canonice la Patriarhia Moscovei.

   - confiscarea bisericilor
   - persecutarea apărătorilor (Documentul descrie o atmosferă de frică în rândul jurnaliștilor și apărătorilor drepturilor omului: Dimitrie Skvorțov, jurnalist, reținut în arest timp de 23 de luni sub acuzația de „trădare”, pentru articole despre persecutarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene istorice canonice. Este amenințat, în prezent, cu pedepse de 15 ani. Svetlana Novițka, activistă pentru drepturile omului, arestată în februarie 2024 sub acuzația de „trădare”, „incitare la ură religioasă” și „justificare a agresiunii”, pentru apărarea clerului Bisericii Ortodoxe Ucrainene și pentru discursul la conferințe OSCE - deținută fără cauțiune în centrul de detenție preventivă din Lviv.

   - aspecte juridice și obligații internaționale.
 

   Raportorii afirmă că acțiunile descrise pot încălca obligațiile Ucrainei în temeiul Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat în 1973. Aceștia subliniază că libertatea religioasă rămâne „un drept inderogabil chiar și sub legea marțială”.

   Aceștia critică utilizarea unor termeni vagi precum „ideologia Lumii Ruse” pentru urmărirea penală a opiniilor teologice și a practicilor liturgice. Potrivit acestora, autoritățile aplică legea penală nu pentru „apeluri explicite la violență”, ci pentru „referințe în predică la limbajul liturgic tradițional, chemare la unitate canonică sau exprimare a dezacordului cu jurisdicțiile ortodoxe aprobate de stat”.
 

   Comitetul ONU pentru Drepturile Omului a decis anterior că restricțiile privind libertatea religioasă din motive de securitate națională sunt inadmisibile chiar și pe timp de război.

   Scrisoarea face referire și la hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului, inclusiv la Mitropolia Basarabiei v. Moldovei (2001), care subliniază că statele nu pot obliga comunitățile religioase să își schimbe loialitatea spirituală din motive politice.

   Cererile ONU adresate autorităților ucrainene înclud:
  - clarificați temeiurile legale pentru dizolvarea, evacuarea și urmărirea penală a comunităților Bisericii Ortodoxe Ucrainene și explicați modul în care restricțiile respectă principiile legalității, necesității și proporționalității.
   - furnizați baza legală și probatorie privind urmărirea penală a clerului pentru „incitare”, „justificarea agresiunii” sau referire la „Lumea Rusă”, în special atunci când implică activități religioase pașnice.
   - indicați garanțiile dreptului la un proces echitabil, în conformitate cu standardele internaționale, inclusiv independența judiciară, accesul la asistență juridică și prezumția de nevinovăție.
   - detaliați procedurile de restituire a bunurilor confiscate, despăgubiri și revizuire judiciară a transferurilor forțate.
   - raportați măsurile de protejare a jurnaliștilor, avocaților și activiștilor care documentează abuzurile împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în fața persecuției și arestărilor ilegale.
   - clarificați temeiurile legale, procedurile și opțiunile de apel în cazurile de deportare a ierarhilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene.
   - explicați măsurile de prevenire a restricționării excesive a libertății religioase, sub pretextul legii de urgență (marțiale).

   Autoritățile ucrainene sunt obligate să răspundă în termen de 60 de zile.    Corespondența va fi publicată pe site-ul oficial al ONU și inclusă în raportul anual al Consiliului pentru Drepturile Omului.

   În schimb, în această perioadă, Serviciul de Stat al Ucrainei pentru Etnopolitică și Libertate de Conștiință a intentat o acțiune la Curtea Administrativă de Apel a Șasea, solicitând lichidarea obligatorie a Mitropoliei Kievului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene și transferul tuturor proprietăților sale, cu excepția obiectelor liturgice, în proprietatea statului. Hotărârea judecătorească corespunzătoare, din 3 septembrie 2025, a fost publicată pe portalul web al sistemului judiciar ucrainean (https://reyestr.court.gov.ua/Review/129975189).

   Mitropolia Kievului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene istorice a primit un termen de cincisprezece zile pentru a depune un răspuns la cerere, calculat de la data la care este notificată decizia instanței și conținutul acesteia. Reamintim că Mitropolia Kievului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene a fost înregistrată la 5 august 1991 și este una dintre cele mai vechi organizații religioase din Ucraina independentă. Structura sa include sute de parohii și mânăstiri din întreaga țară.

   Mitropolia Kievului nu a fost de acord cu această decizie și a depus apel la Curtea Supremă, solicitând restabilirea drepturilor sale și garantarea unui proces judiciar echitabil.

   Pe 2 octombrie 2025, Curtea Supremă a Ucrainei a deschis o procedură de apel pe baza plângerii Mitropoliei Kievului a Bisericii Ortodoxe Ucrainene împotriva hotărârii Curții Administrative de Apel a Șasea. Aceasta înseamnă că dosarul trece acum în atenția celei mai înalte autorități judiciare din Ucraina.

   Acest caz a devenit unul dintre cele mai mediatizate din ultima vreme, deoarece Mitropolia Kievului este principalul centru administrativ al Bisericii Ortodoxe Ucrainene istorice.

   Tot referitor la situația din Ucraina, rapoarte din octombrie 2025 amintesc o masă rotundă intitulată „Biserica Ortodoxă Ucraineană: Provocări și perspective”, care a avut loc la Paris, în aceste zile, organizată de apărători ai drepturilor omului, teologi și analiști europeni (https://baznica.info/2025/10/pered-cerkovyu-stoit-prostoj-vyzov-vyzhit-v-parizhe-obsudili-budushhee-ukrainskoj-pravoslavnoj-cerkvi/), ca răspuns la presiunea continuă exercitată de autoritățile ucrainene asupra aceleiași Biserici Ortodoxe Ucrainene istorice canonice.

   Cu acest prilej, activistul pentru drepturile omului și pastorul luteran Pavel Leușkan a precizat: „Aceasta este o încercare de a provoca diviziuni interne, de a crea haos și de a submina statutul Bisericii”. Apărătorul drepturilor omului Denis Lapin, de asemenea, a subliniat: „Din păcate, este foarte dificil să vorbim despre libertatea de exprimare în Ucraina, astăzi. Mass-media de stat este sub control complet, vocile independente sunt reduse la tăcere. Chiar și la nivelul administrațiilor locale, se desfășoară o campanie împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene – profesorii sunt concediați, oamenii sunt dați în judecată pentru că se roagă acasă, iar confiscările de biserici au loc cu implicarea grupărilor armate”. 

   În plus, sociologul și cercetătorul Nicolae Mitrohin a precizat: „Nu este vorba despre securitate, ci despre un proiect naționalist în sfera religioasă – crearea unei singure Biserici Ucrainene «adevărate». În acest scop, sunt dispuși să închidă, să discrediteze și să confiște biserici”.

   Conform acestuia, majoritatea bisericilor confiscate nu funcționează normal: „clădiri goale, iarbă până la brâu, lucrătorii de la utilități curăță curtea doar pentru a o face să pară «decentă» în fața camerelor”. „Prezența în bisericile noii Biserici create de Patriarhia Ecumenică a fost întotdeauna scăzută – aproximativ o treime din capacitate. În același timp, la liturghiile Bisericii Ortodoxe Ucrainene istorice din districtele Kievului, oamenii au stat afară în zăpadă. Aceasta este realitatea obiectivă – în ciuda presiunii, oamenii rămân credincioși”, a concluzionat Mitrohin.
 

   Participanții la masa rotundă au cerut: asigurarea monitorizării internaționale a situației privind libertatea religioasă din Ucraina; sprijinirea credincioșilor care au refuzat să își schimbe confesiunea sub presiune; recunoașterea faptului că persecutarea celei mai mari organizații religioase din Ucraina este inacceptabilă într-un stat democratic; reamintirea faptului că libertatea de conștiință nu este o crimă de război (concluzionează un raport al Uniunii Jurnaliștilor Ortodocși (https://spzh.eu/en/news/88406-round-table-in-paris-addresses-persecution-of-uoc).

   Între timp, în Herson, în dimineața zilei de duminică, 5 octombrie 2025, Biserica Greco-Sofia aparținând Bisericii Ortodoxe Ucrainene istorice  a fost lovită de bombe, chiar în timpul Sfintei Liturghii. Gardul bisericii este avariat, iar geamurile sunt sparte. Biserica este un monument arhitectural național al Herson-ului, fiind cea mai veche biserică din regiune, construită în 1780, a fost bombardată, relatează serviciul de presă al Eparhiei de Herson (https://t.me/ks_eparhia_upc/2282). Nu există victime printre enoriași.

   Anterior acestora, în 29 septembrie 2025, în ajunul audierii în instanță privind interzicerea Mitropolei Kievului, politiciana americană și lidera aripii de tineret a Partidului Republican din SUA, Catherine Whiteford, i-a îndemnat (https://x.com/CEWhiteford/status/1972784291638812759?ct=rw-tg) pe judecători să apere legea, nu tirania, și le-a reamintit că America și întreaga lume urmăresc evoluțiile din Ucraina și că „răspunderea pentru acestea va veni în curând”. Ea a făcut apel la judecătorii ucraineni, să nu devină un instrument al represiunii politice, amintind declarația Președintelui american Donald Trump, care pe 23 septembrie, la Adunarea Generală a ONU, amintea că „trebuie să apărăm libertatea de exprimare și libertatea religioasă, în special pentru creștinii persecutați”.

   Whiteford a menționat că creștinii sunt persecutați în Ucraina:
   „Guvernul a adoptat o lege care pedepsește oamenii nu pentru crime, ci pur și simplu pentru credința și fidelitatea lor față de Hristos. Mâine, pe 30 septembrie 2025, un tribunal din Kiev va decide dacă va interzice și desființa legal Biserica Ortodoxă Ucraineană, credința a milioane de oameni”. 
   Liderul aripii tineretului republican consideră că, dacă acest lucru va fi pus în aplicare, atunci „milioane de ucraineni își vor pierde bisericile, mânăstirile, chiar și dreptul de a se ruga în casele lor”.

   „Clerul este deja vizat, unii chiar luați cu forța pe front, unde alții au fost uciși. Aceasta este o persecuție sponsorizată de stat, pur și simplu”, a continuat Whiteford.

Ea a mai spus: „În timp ce Biserica Ortodoxă suferă persecuții în țări precum Moldova, Estonia și Siria, astăzi trebuie să mă concentrez asupra Ucrainei, deoarece această decizie este imediată, iar consecințele sale sunt grave”.

   Whiteford a făcut apel „direct la acești judecători ucraineni, cei chemați să susțină dreptatea: nu vă lăsați presați să fiți un instrument de represiune politică”.

   „Apărați legea, nu tirania. Și faceți ca oficialii să știe următoarele: America și lumea vă urmăresc, responsabilitatea va urma”, a subliniat politiciana.

   Ea a reamintit că Biserica a îndurat secole de persecuție: „Va rezista, va dăinui și va birui, căci porțile iadului nu o vor birui”.

   „Domnul să-i protejeze pe credincioșii Sfintei Sale Biserici Ortodoxe Ucrainene”, a spus Whiteford, în concluzie.

***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna octombrie 2025.