Lăcrimarea Icoanei Tihvin a Maicii Domnului de pe Muntele Athos

Zi de cinstire aparte: 17 februarie

Era ziua de 17 februarie, a anului 1877, după vremea prânzului. Începuse Postul Păresimilor, fiind o zi de joi, în cea de-a doua săptămână de postire.

În schitul Profetului Ilie din Muntele Athos se aflau șapte călugări. Nu se desprindeau de biserică, după rugăciune.

Deodată, au zărit mai multe lacrimi mici curgând de la ochiul drept al Icoanei Maicii Domnului cu Pruncul – „Tihvin”, deținută de schit, aflată în Sfântul Altar. S-au apropiat și atunci, din ochiul stâng a curs o singură lacrimă, mare.

Nedumeriți și având o stare de bucurie lăuntrică, așa ca în fața unei mari minuni, călugării au șters Icoana de lacrimi, ușor. Au ieșit din sfântul lăcaș, au  încuiat ușile și s-au întors după trei ore, la Vecernie.

Au privit cu atenție la Icoană. Pe chipul Maicii Domnului erau iarăși urme de lacrimi mici, de la ochiul drept, și o singură lacrimă de la stângul. După aceea, minunea nu a mai avut loc.

   Evenimentul i-a marcat pe călugări, conștienți că li se arătase mila Maicii Domnului. De aceea, s-a hotărât o zi de amintire specială anuală a minunii: 17 februarie. Cu toate acestea, taina lacrimilor mici și a lacrimii mari nu a fost descoperită niciodată.

   Icoana Tihvin de la Muntele Athos este o altă Icoană decât originalul Icoanei Tihvin (din Ierusalim), cinstită la 26 iunie.

   Tipul iconografic este Hodighitria (Călăuzitoarea), Maica Domnului fiind pictată ușor aplecată către Fiul Dânsei, purtat pe brațul stâng.

   Minunea apariției lacrimilor Icoanei este cinstită și în zilele noastre, cu precădere la Schitul Sfântului Ilie, în ziua de 17 februarie.

***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna februarie 2025.