Grecia: Scoaterea la lumină a sfintelor moaște ale Cuviosului Onufrie

Scoaterea la lumină a sfintelor moaște ale Cuviosului Onufrie a avut loc la Koronisia, în regiunea Arta — chiar la locul mormântul său — în urma anunțului (ORTHODOXIANEWSAGENCY.GR) făcut de Biserica locală din Preveza cu privire la descoperirea acestora.

Evenimentul a avut loc pe 1 octombrie 2026, cu participarea Mitropolitului Hrisostom de Nikopolis și Preveza și Mitropolitului Calinic de Arta, din cadrul Bisericii Ortodoxe a Greciei.

Mormântul Cuviosului Onufrie se află în Paraclisul care îi poartă numele, situat lângă biserica fostei Sfinte Mănăstiri "Nașterea Maicii Domnului" din Koronisia; această biserică servește în prezent drept biserică parohială a insulei.

În dimineața premergătoare scoaterii la lumină a sfintelor moaște, în biserică a fost oficiată Sfânta Liturghie. După slujbă, mormântul a fost deschis, iar sfintele moaște au fost scoase și rânduite.

După ce Mitropoliții au pregătit sfintele moaște, acestea au fost așezate într-o raclă specială și purtate într-o procesiune solemnă, până la Biserica Nașterii Maicii Domnului, unde vor fi păstrate și venerate de credincioși de acum înainte.

Potrivit Mitropoliei de Nikopolis și Preveza, data nașterii, locul de origine și data exactă a trecerii la cele veșnice a Cuviosului Onufrie nu sunt cunoscute.

Călugăr al mănăstirii odinioară renumite din Koronisia — întemeiată la sfârșitul secolului al X-lea în peninsula cu același nume din Golful Amvrakikos — acesta a trăit în jurul anului 1780, conform mărturiei lui Serafim Xenopoulos Byzantios, Mitropolit de Arta și Preveza (†1894).

Deși nu există informații consemnate despre viața sa, viața lui ascetică sfântă a făcut ca el să devină ocrotitorul localității Koronisia. Evlavia populară a păstrat numeroase relatări despre semnele și minunile săvârșite prin Cuvios, care urmează să fie publicate în viitor.

Totodată, Mitropolia anunță că, în cinstea Cuviosului Onufrie și pentru a marca sărbătoarea solemnă a cinstirii sfintelor sale moaște, se va săvârși Sfânta Liturghie Arhierească sâmbătă, 31 octombrie 2026, la Biserica "Nașterea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu" din Koronisia.

Totodată, Mitropolia îi îndeamnă pe toți preoții și monahii evlavioși, precum și pe credincioșii din Mitropolia Nicopolei și Prevezei, să caute mijlocirea Cuviosului Onufrie și să invoce rugăciunile sale mântuitoare înaintea Domnului nostru Iisus Hristos.

Mănăstirea "Nașterea Maicii Domnului" este un monument din perioada bizantină mijlocie, situat pe insula Koronisia, care a jucat un rol important timp de secole în zonă.

Biserica este situată într-un punct central al așezării Koronisia. Este o construcție de mici dimensiuni, de 15 pe 7,30 metri, formată din trei părți interconectate: biserica propriu-zisă, un pronaos și un pridvor exterior.

În centrul acesteia se păstrează o placă de marmură în relief, având ca temă decorativă „cele cinci pâini”. Sfântul Altar este construit din zidărie. În biserica principală și în pronaos s-au păstrat puține fresce, aflate într-o stare precară de conservare. De mare interes este iconostasul din lemn sculptat, datând din secolul al XIX-lea, care prezintă o multitudine de motive florale și zoomorfe sculptate în relief. Reprezentarea lui Hristos de pe iconostas datează din anul 1854, în timp ce celelalte icoane sunt din perioada 1884–1885.

De biserică este atașată o clădire – astăzi în ruină – care în trecut adăpostea teascul de măsline al mănăstirii, în timp ce alături se afla *koulia*, locul unde locuiau călugării.

Biserica a fost construită la sfârșitul secolului al X-lea. Mănăstirea Koronisia deținea proprietăți întinse, în special pe coastele regiunii Etolia-Acarnania, precum și amenajări piscicole la Kalogeriko (lângă Arta); era renumită îndeosebi pentru crescătoriile de anghilă din Golful Amvrakikos, activitate care le-a atras călugărilor amenințări din partea locuitorilor din Vonița. Se menționează o scrisoare din anul 1530, adresată episcopului de Vonitsa de către Patriarhul Ieremia I, prin care acesta cerea să nu fie hărțuiți călugării de la Koronisia. În 1603, sultanul Mehmed al III-lea a trimis un decret guvernatorului Karleli și cadiilor din Arta, Agia Mavra și Vonitsa, cerând autorităților militare să înceteze să-i mai deranjeze pe călugări și să respecte proprietatea mănăstirii de la Myrtari, din Vonița.

În 1860, guvernul otoman a construit, pentru protejarea crescătoriilor de pește ale mănăstirii, o mică fortăreață, „koulia” din Koronisia.

În 1918, Mănăstirea Koronisia a încetat să mai funcționeze ca mănăstire, devenind metoc al Mânăstirii „Profetul Ilie” din Iliovunia și fiind transformată în biserică parohială. În 1969, printr-o decizie ministerială, lăcașul a fost declarat monument protejat.

NOI FILE DE LETOPISEȚ - 6 octombrie 2026 - Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe