FILE de LETOPISEȚ - 7 august: Biserica, atacată în Răsărit

Pentru prima dată în istoria Armeniei, Patriarhul tuturor armenilor va apărea în instanță. Ierarhii Bisericii Apostolice Armene sunt acuzați de obstrucționarea executării unei hotărâri judecătorești laice.

Procuratura Generală a Armeniei a trimis în instanță un dosar penal împotriva Patriarhului Gareghin al II-lea al Tuturor Armenilor și a șase Episcopi ai Bisericii Apostolice Armene. Acuzațiile au la bază refuzul Ierarhilor de a se conforma unei hotărâri a unei instanțe lumești care a intervenit în chestiuni bisericești privind destituirea unui cleric, relatează Radar Armenia (https://radar.am/hy/news/social-2770533900/).

Ca măsură preventivă, liderul Bisericii și ceilalți inculpați din dosar au primit interdicția de a părăsi țara.

Urmărirea penală a început din cauza unui conflict care l-a implicat pe Episcopul Gevorg Saroyan, fostul ierarh de frunte al Eparhiei Masyațotn. În ianuarie 2026, un decret al Patriarhului Gareghin al II-lea l-a eliberat din funcție; dar cu toate acestea, Saroyan a refuzat să se conformeze și a continuat să se considere Episcopul conducător. Ierarhul a fost ulterior demis, dar a făcut apel la o instanță civilă. Practic, instanța seculară a declarat decizia canonică internă a Bisericii ca fiind... ilegală.

Apoi, o anchetă susține că Patriarhul Gareghin al II-lea și mai mulți Episcopi ar fi obstrucționat aplicarea acestei măsuri judecătorești. Pe lângă Patriarh, lista "inculpaților" îi include pe Episcopii Makar Hakobyan, Hovnan Hakobyan, Mushegh Babayan, Vahan Hovhannisyan și Arhiepiscopii Natan Hovhannisyan și Haykazun Najaryan.

Reprezentanții Tronului din Etchmiadzin au subliniat însă că aspectele privind numirea și destituirea unui cleric țin exclusiv de jurisdicția canonică a Bisericii și nu pot fi revizuite de instanțele lumești.

Apărarea Patriarhului a descris urmărirea penală ca fiind ilegală și motivată politic. Dacă vor fi găsiți "vinovați", Ierarhii s-ar putea confrunta cu pedepse, inclusiv cu închisoare.

APEL din partea preoților și laicilor Episcopiei Ortodoxe Bulgare din SUA, Canada și Australia cu privire la declarațiile publice ale Arhimandritului Nicanor 
împotriva Sanctității Sale Patriarhul Bulgar și Mitropolit al Sofiei Daniel

Noi, preoții și laicii Episcopiei Ortodoxe Bulgare din SUA, Canada și Australia, ne adresăm clerului și credincioșilor Bisericii Ortodoxe Bulgare, ghidați nu de dorința de a participa la polemici publice, ci de un simț al datoriei duhovnicești și bisericești de a mărturisi despre Sanctitatea Sa Patriarhul Bulgariei și Mitropolitul al Sofiei Daniel, pe care îl cunoaștem personal și cu care am împărtășit viața și slujirea bisericească de ani de zile.

Trăim departe de granițele Bulgariei și nu ne-am fi permis să luăm poziție în ce privește problemele legate de viața internă a Episcopiei Sofiei dacă ceea ce se întâmplă (vezi ARHIVA LO) nu ar fi vizat o persoană pe care o cunoaștem direct și dacă tensiunea socială rezultată nu ar avea un impact dureros asupra vieții parohiilor noastre.

Timp de șapte ani, Sanctitatea Sa Patriarhul Daniil a fost Episcop Vicar al Episcopiei Ortodoxe Bulgare din SUA, Canada și Australia. În acești ani, clericii și credincioșii din Eparhia noastră au avut ocazia să experimenteze direct slujirea Sa de Arhipăstor.

Îl cunoaștem ca pe un om al rugăciunii sincere, al smereniei, blândeții și loialității necondiționate față de Sfânta Biserică Ortodoxă. A pus întotdeauna folosul duhovnicesc al turmei încredințate lui mai presus de interesele sale personale, a știut să împace, să încurajeze și să poarte cu demnitate povara slujirii arhipăstorești. În persoana sa, am întâlnit un Ierarh care nu a căutat slava omenească, ci a slujit cu jertfă, răbdare și responsabilitate față de clericii și credincioșii încredințați lui.

Prin urmare, am aflat, cu profundă durere și îngrijorare, despre declarațiile publice repetate ale Arhimandritului Nicanor la adresa Sanctității Sale Patriarhul Bulgar Daniel. Prin limbajul, conținutul, modul sistematic și natura lor publică, aceste declarații depășesc cu mult limitele permise ale dezacordului personal sau ale criticii bisericești de bună-credință.

Acestea conțin calificări jignitoare, afirmații false din punct de vedere factual, sugestii calomnioase, insinuări ironice și lipsă de respect deschisă față de Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Bulgare. Nu pot fi percepute, ca afirmații individuale sau aleatorii dictate de o iritare momentană, ci conturează o linie de comportament public de durată, consecventă și intenționată.

Un astfel de comportament este incompatibil cu responsabilitatea clerului ortodox, cu respectul cuvenit pentru ierarhia canonică și cu promisiunea de ascultare dată la hirotonire. Libertatea de a exprima dezacordul nu poate servi drept justificare pentru insultarea publică a Întâistătătorului Bisericii, pentru răspândirea de acuzații neverificate și pentru insuflarea deliberată a neîncrederii în ierarhia Bisericii.

Aceste declarații nu numai că dăunează demnității personale și bunului renume al Sanctității Sale, dar subminează și autoritatea slujirii Sale de Primat și Mitropolit. Încrederea în ierarhie este subminată, se creează ispitire, opoziție și diviziune în rândul credincioșilor, iar imaginea publică a Bisericii Ortodoxe Bulgare este afectată.

Este deosebit de tulburător faptul că aceste cuvinte sunt răspândite în mod repetat și public, ajungând la un cerc larg de credincioși și necredincioși și devin un mijloc de a insufla suspiciune și ostilitate nu doar față de personalitatea Patriarhului Bulgar, ci și față de Biserica însăși și de ordinea sa canonică.

Consecințele acestui comportament nu s-au limitat la granițele Episcopiei Sofiei sau ale Bulgariei. Declarațiile Arhimandritului Nicanor au provocat confuzie în rândul clericilor și laicilor, au ispitit pe mulți credincioși și au devenit o cauză de nedumerire și în parohiile noastre. Au adus tensiune și i-au forțat pe creștinii ortodocși, aflați la mii de kilometri de Patria Mamă, să fie martori la o opoziție publică, străină de duhul unității bisericești, al ascultării și al iubirii frățești.

Ca oameni care îl cunosc personal pe Patriarhul Daniel, suntem obligați să depunem mărturie că acuzațiile și sugestiile lansate împotriva sa nu corespund adevărului așa cum l-am cunoscut și experimentat în anii de slujire a sa printre noi.

Prin urmare, nu putem rămâne tăcuți în fața pătării sistematice și nedrepte a bunului său renume, a demnității slujirii sale ca prim ierarh și a autorității Bisericii Ortodoxe Bulgare. Tăcerea în fața unor astfel de acțiuni ar însemna resemnare în fața ispitei și indiferență față de rănile provocate trupului Bisericii.

Prin această mărturisire, declarăm clar și în unanimitate că Sanctitatea Sa Patriarhul Bulgar și Mitropolit al Sofiei Daniel se bucură de încrederea noastră deplină, de respectul profund și de dragostea fiască.

Suntem convinși că slujirea sa a avut întotdeauna ca scop păstrarea unității Bisericii, întărirea credinței ortodoxe și îngrijirea turmei încredințate lui. De aceea, considerăm că este datoria noastră creștină și eclezială să-l susținem cu mărturisirea noastră personală și comunitară.

Credem că acțiunile publice ale oricărui cleric, care dăunează bunului renume al Bisericii, care subminează încrederea în preoție, care răspândesc acuzații calomnioase și nedovedite și devin o cauză de confuzie și dezbinare între credincioși, nu pot fi justificate ca o simplă exprimare a unei opinii personale. Ele necesită o evaluare duhovnicească, morală și canonică clară din partea autorităților bisericești competente.

Apelul nostru nu este o expresie a vreunei ostilități personale și nu este un apel la confruntare. Este o mărturisire a adevărului, așa cum l-am trăit, și o expresie a convingerii noastre că ordinea bisericească există pentru a păstra unitatea Bisericii, demnitatea slujirii, autoritatea ierarhiei canonice și binele duhovnicesc al poporului lui Dumnezeu.

Mila și dragostea frățească nu exclud responsabilitatea. Adevărata pocăință implică conștientizarea răului făcut, încetarea comportamentului care provoacă ispită și dezbinare și o căutare sinceră a împăcării în adevăr.

Facem apel la Arhimandritul Nicanor să înceteze limbajul insultător și opoziția publicăe, să realizeze consecințele grave ale cuvintelor și acțiunilor sale și să caute calea pocăinței, a ascultării bisericești și a împăcării.

De asemenea, facem apel la cler și la credincioși, să nu cedeze ideilor care creează dușmănie și dezbinare, ci să păstreze pacea, unitatea și buna rânduială bisericească, amintindu-și că cuvintele unui cleric au o greutate deosebită și pot atât construi, cât și provoca răni adânci.

Ne rugăm lui Dumnezeu Cel Atotmilostiv să-i dăruiască Sanctității Sale Patriarhul Bulgar Daniel sănătate, putere duhovnicească și slujire îndelungată ca Patriarh, spre binele Sfintei Biserici Ortodoxe Bulgare.

În același timp, ne rugăm Domnului să ne lumineze pe toți și să ne dăruiască un duh de pocăință, de smerenie și dragoste frățească, pentru a rămâne în unitatea sfintei credințe ortodoxe și în pacea lui Hristos.

Urmează semnăturile preoților și laicilor din Episcopia Ortodoxă Bulgară din SUA, Canada și Australia. Strângerea de semnături continuă.

* Reamintim că Patriarhul Bulgar s-a opus, recent, măsurilor dure și restrictive pe care UE caută să le adopte la adresa Patriarhului Chiril al Rusiei

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Donsk a fost transferată, pe 3 august, de la Catedrala "Hristos Mântuitorul" la Mânăstirea Donsk din Moscova.

Icoana a fost păstrată la Catedrala "Hristos Mântuitorul" din aprilie, când a fost transferată împreună cu Icoana Maicii Domnului Vladimir de la Galeria de Stat Tretiakov, Bisericii Ortodoxe Ruse, pentru utilizare liberă timp de 49 de ani, până la finalizarea lucrărilor de restaurare în Mânăstirea Donsk.

Icoana a fost primită în Catedrala Mică a mânăstirii de către starețul de Donsk, ÎPS Mitropolit Teognost de Kașira, împreună cu PS Episcop Alexei de Ramensk, Vicar al Patriarhului Moscovei și al Întregii Rusii, și clerici din mânăstire și din Moscova, după cum relatează Departamentul Sinodal pentru Mânăstiri și Monahism.

După sosirea icoanei, a fost citit Acatistul Icoanei Maicii Domnului din Donsk.

Icoana a fost așezată, spre venerare, în Catedrala Mică a mânăstirii, unde se săvârșesc zilnic Sfânta Liturghie și slujbele de seară. Paraclisul cu Acatistul Icoanei Donsk sunt săvârșite zilnic în fața icoanei, între orele 11:00 și 16:30.

(Foto: monasterium.ru /https://orthochristian.com/179381.html)

Frații mănăstirii invită clericii și laicii să viziteze Mânăstirea Donsk și să se închine înaintea Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului Donsk.

Icoana Maicii Domnului Donsk a intrat în Galeria Tretiakov a Muzeului Istoric de Stat, în anul 1930, unde fusese transferată de Comisia pentru Descoperirea și Conservarea Picturii Rusești Vechi. O comisie efectuase restaurarea Icoanei, care fusese extrasă din registrul iconostasului Catedralei "Buna Vestire" din Kremlinul Moscovei în anul 1919.

Cercetătorii consideră că Icoana fusese pictată pentru Catedrala "Adormirii Maicii Domnului" din Kolomna, unde a rămas în iconostas până la mijlocul secolului al XVI-lea, când, din ordinul Țarului Ivan cel Groaznic, a fost transferată la Moscova. Icoana a avut parte de o venerare amplă la sfârșitul aceluiași secol: în timpul invaziei de la Kazy-Girey, Țarul Teodor Ioanovici s-a rugat în fața ei într-o biserică de țară, pe locul căreia a fost ulterior întemeiată Mânăstirea Donsk, în amintirea mijlocirii Maicii Domnului și a retragerii forțelor crimeene.

După cum apare consemnat în inventarul mânăstirii, în 1593 a fost realizată o copie după Icoana veche - care a rămas în Catedrala "Buna Vestire" din Kremlin - și ulterior a fost așezată în dreapta Ușilor Împărătești din catedrala Mânăstirii Donsk, unde se află și astăzi.

COMUNICAT EPARHIAL

Pe 3 august, la ora 4:00, a fost săvârșită o slujbă la locul de veci al Sfântului Atanasie Mărturisitorul din Oriol (în Rusia), înainte de descoperirea rămășițelor pământești ale Sfântului. Slujba a fost condusă de Mitropolitul Tihon de Oriol și Bolhov.

După slujbă, specialiștii au început lucrările, care au dus la descoperirea presupuselor moaște ale Sfântului Atanasie Mărturisitorul din Oriol.

La descoperirea sfintelor moaște au participat: Protopopul Maxim Maximov, membru al Comisiei Sinodale pentru Canonizarea Sfinților; Serafim Golovanov, Starețul Mânăstirii Guslițchi "Mântuitorul-Schimbarea la Față"; Protopopul Vasile Ivanov, Episcopia de Oriol; Preotul Dumitru Niculin, secretar al Episcopiei de Oriol; Preotul Maxim Ereschin, președintele Serviciului de Protocol al Episcopiei de Oriol; Protopopul Vladimir Serghiev, secretar al Consiliului Episcopal; Protopopul Alexei Guglivati, din Comunitatea Vechilor Credincioși "Mântuitorul-Schimbarea la Față" din Kurovsk, din Eparhia de Balașiha; și Preotul Alexei Laușchin, șeful Departamentului de Informare și Analiză al Episcopiei de Oriol.

Rămășițele descoperite vor fi transferate pentru expertiza necesară. După finalizarea unei serii de examinări istorice, arheologice și de altă natură, se va trage o concluzie oficială cu privire la atribuirea lor Sfântului duhovnic Atanasie de Oriol.

Până la disponibilitatea rezultatelor examinării, rămășițele descoperite sunt denumite 'presupuse relicve'.

Departamentul de Informare și Analiză al Mitropoliei de Oriol

Foto: Evghenie Martinov / orel-eparhia.ru

Sfântul Atanasie s-a născut în 1887, în satul Danicevo, provincia Volînia, într-o familie de funcționari publici. Din 1905 până în 1908, a servit în armată.

În iulie 1920, a fost arestat și internat în orașul Oriol, în lagărul de concentrare nr. 1, unde a rămas până în noiembrie același an. După eliberare, s-a instalat în turnul clopotniței Catedralei "Sfânta Teofanie" din Oriol și, din acel moment, a început isprava sfintei nebunii pentru Hristos.

La începutul anilor 1920, după ce s-a vindecat de o boală gravă, a intrat într-o mânăstire, cu binecuvântarea Părintelui său duhovnic. Din 1926 până în 1931, a cântat în corul Bisericii "Sfânta Înviere" din fostul cimitir monahal din Oriol.

În aprilie 1931, a fost arestat din nou, acuzat de „agitație în rândul maselor credincioase împotriva măsurilor puterii sovietice și ale partidului în țară”. În timpul interogatoriului, Sfântul Atanasie a confirmat că, atunci când oamenii l-au întrebat despre aderarea la fermele colective, a răspuns negativ, dar a respins celelalte acuzații. Pe 28 octombrie 1931, dosarul penal împotriva mai multor persoane, inclusiv a Sfântului Atanasie, a fost închis, din cauza lipsei de dovezi privind activități criminale.

În 1932, a fost internat în Spitalul de Psihiatrie din Oriol, unde a petrecut 9 ani. Mulți credincioși veneau la el, în spital, pentru sfaturi și mângâiere. Din 1941 până în 1948, ascetul a trăit în Oriol, a cântat în corul bisericii și i-a ajutat pe locuitorii orașului la treburile casnice. În anii de război, i-a întărit pe oameni, a dat sfaturi duhovnicești, a avertizat despre necazuri și a povestit despre soarta soldaților și a prizonierilor.

După1948, a fost arestat de mai multe ori și internat în spitale psihiatrice, unde a petrecut încă 7 ani. În dosarele medicale, medicii consemnau invariabil religiozitatea, calmul, sociabilitatea și firea bună a Sfântului Atanasie. Pe toată perioada petrecută în unitățile medicale, oamenii mergeau la el ca și înainte, pentru ajutor și sfaturi.

Pe 5 mai 1967, la vârsta de 81 de ani, Sfântul Atanasie a adormit în Domnul. A fost înmormântat în Cimitirul Crestitelschi din Oriol.

Modelul său de virtuți creștine - blândețe, răbdare, smerenie - a slujit drept zidire pentru cei care veneau la el. Venerarea duhovnicului a început încă din timpul vieții sale și continuă până în ziua de azi, la mai bine de 55 de ani de la mutarea sa la Domnul. Există dovezi ale ajutorului său minunat, inclusiv cazuri documentate prin dosare medicale.

***

Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna august 2026.