Cântare de laudă la Sfântul Marcelin (7 iunie)
O păcătosule, alungă orice deznădejde,
Şi, înaintea lui Dumnezeu, degrab te pocăiește,
Căci deznădejdea e bucuria celui rău ce-ntreaga lume amăgește.
Iată Marcelin al lui Dumnezeu, ierarh fiind
Și fiarele schingiuirilor cu teamă văzând,
Pe Domnul, înaintea împăratului pământesc lepădând
Deznădejdea, totuși, nu a lăsat s-o vadă biruind.
Ci mai înainte el degrabă a alergat
Şi păcatul, mărturisindu-se, pe față l-a dat.
Apoi, cu vitejie păcatul şi-a spălat
Căci, cu-al lui sânge, ierarhul lui Dumnezeu, de el s-a curățat.
O păcătosule, nu te ucide de întristare,
Nu face din tine, şerpilor păcatului, așezare.
Căci păcatul ascuns, pentru inimă ca un șarpe este,
Care inima păcătosului o roade, dacă el se tăinuiește.
Petru Apsotolul și el a păcătuit,
Dar a plâns cu amar,
Îndată ieşind.
Aşa fac cei care cu adevărat se pocăiesc:
Când marele Apostol şi marele ierarh s-au trezit că păcătuiesc,
I-a iertat Dumnezeu, văzându-i că se pocăiesc,
Oare crezi că El
Pe tine nu te va ierta?
Pocăieşte-te doar, cu amar,
Fără să-ntârzii cumva.
Căci moartea, la ușă, întotdeauna păzește,
Ea vine când omul nici măcar nu gândeşte,
Te poate despărţi de Domnul pe vecie
Dacă tot îţi amâni pocăinţa, creștine.
Grăbeşte de scutură orice deznădăjde!
Grăbeşte și, cu amar, de păcatul tău te pocăiește!
***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, alcătuirea și reinterpretarea de față s-au realizat în luna iunie 2026.





Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
