Episcopul Daniil al Bisericii Creștine Ortodoxe Estoniene a avertizat că presiunea statului subminează pacea publică și libertatea religioasă. Pe 3 octombrie 2025, ierarhul a emis o declarație publică, prin care îndemna autoritățile estoniene să renunțe la confruntarea cu Biserica și să stabilească un dialog constructiv.
În discursul său, ierarhul a condamnat adoptarea Legii reînnoite privind bisericile și comunitățile religioase care - conform exprimării acestuia - „amenință pacea internă în societate” și „pune la îndoială libertatea religioasă”.
Episcopul a subliniat că documentul a fost aprobat de Parlament fără participarea reprezentanților Bisericii în cauză, chiar dacă aceasta se afla în centrul dezbaterilor parlamentare.
„Biserica noastră a fost menționată în discuțiile parlamentare, dar nimeni nu s-a întâlnit vreodată cu noi. Am propus dialogul, însă statul a ales să acționeze unilateral”, a declarat Episcopul Daniil, adăugând că Biserica „operează în limitele legii și nu reprezintă nicio amenințare pentru stat”.
Legea, adoptată pe 16 septembrie, obligă organizațiile religioase să își modifice statutele dacă sunt subordonate unor structuri străine considerate o potențială amenințare la adresa securității naționale. Autoritățile nu au ascuns faptul că această măsură vizează în primul rând Biserica Creștină Ortodoxă Estoniană, care menține unitatea canonică, cu Patriarhia Moscovei.
Pe 6 octombrie 2025, Președintele Estoniei, Alar Karis, a depus un apel la Curtea de Stat, solicitând ca aceste amendamente să fie declarate neconstituționale.
Karis a subliniat că legislația existentă oferă deja statului toate instrumentele necesare pentru supravegherea organizațiilor religioase și că noile prevederi contravin Constituției, prin restricționarea libertății religioase și de asociere.
De asemenea, el a avertizat că limbajul excesiv de evaziv al legii ar putea duce la interferențe în învățăturile religioase: „Intenția de a interzice nu doar legăturile administrative și economice cu statele străine, ci și pe cele doctrinare este prea vagă. Ar fi suficient să se restricționeze doar acele conexiuni care reprezintă o amenințare reală. Dacă statul începe să se amestece în învățăturile și ritualurile asociațiilor religioase, autoritatea liderilor spirituali străini în rândul adepților lor ar putea, de fapt, să crească”, a spus Karis.
Legea privind bisericile obligă organizațiile religioase să își modifice statutele dacă sunt subordonate unor centre străine ale căror activități autoritățile le consideră periculoase pentru suveranitatea țării. Dacă statutul sau conducerea unei organizații refuză să se conformeze, parohiile sale se pot separa și pot înregistra noi statute chiar și fără consimțământul organului de conducere inițial.
Observatorii notează că, în fapt, legea este îndreptată împotriva Bisericii Creștine Ortodoxe Estone. Reprezentanții guvernului au declarat că, dacă Biserica refuză să respecte cerințele legii, pot avea loc urmăriri penale și o interdicție efectivă a activităților sale.
În ziua de 7 octombrie 2025, s-a încheiat prima zi a sesiunii Sfântului Sinod al Ierarhilor Bisericii Greciei.
În discursul său, Arhiepiscopul Ieronim a subliniat că lumea se confruntă cu o „situație geopolitică extrem de critică și dureroasă în regiune”.
Arhiepiscopul a menționat că Grecia continuă să se confrunte cu provocări a căror esență, a spus el, „este diferită de fenomenele superficiale, este spirituală; este o criză a credinței și valorilor active, direct legată de secularizare și de principiile acesteia”.
Arhiepiscopul a afirmat că, între cauzele profunde ale problemelor atât din Grecia, cât și la nivel internațional, se află „uitarea lui Dumnezeu, absența cunoașterii lui Dumnezeu, nu o cunoaștere ideologică, ci una experiențială și participativă, care, dacă ar exista, ar duce cel puțin la un discernământ fundamental, permițându-ne să înțelegem care este adevărata problemă a omului și ce este fals și iluzoriu”.
Arhiepiscopul a subliniat, de asemenea, importanța vitală, atât pentru Biserică, cât și pentru societate, a unui cler capabil și bine pregătit, dotat cu cunoștințele și abilitățile necesare pentru a satisface nevoile slujirii ecleziastice de astăzi. El a îndemnat ierarhii să sprijine trei piloni majori privind viitorul Bisericii: familia preoțească, Școlile de Formare pentru Candidații la Preoție și educația clerului pe tot parcursul vieții.
Pe 25 septembrie 2025, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a numit un nou Ministru adjunct al Culturii (https://www.kmu.gov.ua/npas/pro-pryznachennia-verbytskoho-i-i-zastupnykom-ministra-kultury-ta-stratehichnykh-komunikatsii-ukrainy-1027-250925). Postul i-a revenit lui Ivan Verbițchi.
Acesta va supraveghea protejarea patrimoniului cultural, muzeele și restituirea bunurilor culturale.
În același timp, Ivan Verbițchi este cunoscut ca un activist LGBT care a participat timp de mulți ani la parade gay. În 2019, a ieșit public și de atunci și-a promovat activ opiniile privind homosexualitatea.
Este demn de remarcat faptul că în conceptele „patrimoniu cultural și afaceri muzeale” care deja i-au fost stabilite ca sarcini cheie, sunt cuprinse și... clădirile bisericești, iconostasele, icoanele, obiectele liturgice și alte bunuri ecleziastice.
Chiar în prima sa zi de lucru, noul Ministru adjunct al Culturii, a avut o întâlnire cu liderul Bisericii Autocefale nou-create a Ucrainei, MItropolitul Epifanie, după cum a relatat Ministrul însuși (https://www.facebook.com/ivan.verbytskyi/posts/pfbid0erDXNUHQSCmrv6tWtWsvj1jZCZumUa5W24LqmXx9TDEEC56iEkPTwCK6FMpxjSs8l?locale=uk_UA).
Amintim că, în zilele trecute, pentru prima dată în Ucraina, o curte de apel (https://informator.ua/uk/apelyaciyniy-sud-zalishiv-bez-zmin-pershe-v-istoriji-ukrajini-rishennya-shchodo-gey-shlyubu) a recunoscut "căsătoria" a doi bărbați ca fiind legală.
Rapoartele conform cărora Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Autocefale a Ucrainei - nou creată de Patriarhia Ecumenică - Mitropolitul Epifanie, este așteptat să viziteze Muntele Athos - cu pregătiri făcute oarecum în ascuns, întrucât nu a fost publicat niciun program oficial - au provocat reacții și tensiuni în cadrul comunității monahale.
Pe 10 octombrie 2025, acesta intenționează să ajungă la Muntele Athos; însă, călătoria pa rovocat proteste în rândul mânăstirilor athonite, relatează publicația grecească Romfea (https://www.romfea.gr/epikairotita-xronika/72258-sto-agion-oros-o-mitropolitis-epifanios).
În ciuda acestui fapt, Sfânta Comunitate ar fi precizat clar că nu îl va primi oficial pe ierarh, încercând să evite tensiunile din statul athonit.
Conform informațiilor, Mitropolitul Epifanie va vizita Sfintele Mânăstiri Pantocrator și Xenofon.
Romfea precizează faptul că "mai multe mânăstiri de la Muntele Athos – în ciuda presiunii exercitate, conform surselor ecleziastice, de ierarhii Patriarhiei Ecumenice – au refuzat să-l primească pe Mitropolitul Epifanie".
Nu este prima dată când se încearcă o astfel de vizită; atât în 2021, cât și în mai 2025, eforturile în acest sens nu au dat roade, fiind întâmpinate de o rezistență puternică din partea stareților Sfintelor Mânăstiri.
Cele două mânăstiri de la Muntele Athos unde se pare că ierarhul va fi primit sunt cunoscute pentru prietenia exprimată față de Biserica Autocefală a Ucrainei încă de la început.
În aceste zile, Oana-Silvia Țoiu, Ministrul Afacerilor Externe al României, a fost primită de Arhiepiscopul Elpidofor al Bisericii Americii de sub Patriarhia Ecumenică, la sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe Grecești a Americii, la încheierea reuniunilor Adunării Generale a Națiunilor Unite.
Conform unui raport al Orthodox Observer (https://www.facebook.com/orthodoxobserver/posts/pfbid0mo6PQanCsPwH31p6zZh9pVpBhYK7srXwLPpaByiL44oYLTvpXByrZnQUuo6u9cffl), Arhiepiscopul a subliniat legăturile istorice dintre Patriarhia Ecumenică și Biserica Ortodoxă Română.
Arhiepiscopul Elpidofor l-a felicitat pe Ministrul român, cu ocazia centenarului Bisericii Ortodoxe Române. El a reamintit că, la fel ca Ucraina, România a primit autocefalia de la Patriarhia Ecumenică, în 1885 - Biserica Mamă - o decizie, a spus el, care a dat roade în vitalitatea și creșterea Bisericii Române în ultimul secol.
„Patriarhia Ecumenică nu a regretat niciodată această decizie”, a remarcat el. „Biserica Română se numără astăzi printre cele mai progresiste și de succes Biserici din lumea ortodoxă, iar parcursul său de la acordarea independenței reprezintă un exemplu pentru alții”.
Despre Patriarhul României, acesta a spus: „Am avut privilegiul să-l cunosc bine, deoarece ne-am cunoscut încă din vremea când era Mitropolit de Iași. Este un ierarh înțelept și un lider inteligent al Bisericii sale”.
El și-a exprimat speranța că Patriarhul României va recunoaște, în timp, și Biserica Ortodoxă autocefală a Ucrainei - nou creată prin tomusul Patriarhiei Ecumenice - numind un astfel de pas o confirmare firească a îndelungatei tradiții de independență și conducere a Bisericii Române în regiune.
La rândul său, Ministrul de Externe Țoiu a subliniat rolul Bisericii nu doar ca păzitor al credinței, ci și ca punte de înțelegere și unitate într-un moment în care actori malițioși încearcă să semene dezbinare...
Mitropolitul Ștefan de Filipi a numit apostazia drept cel mai mare pericol și a făcut apel la fidelitate față de Tradiția Patristică.
Mitropolitul a acordat un interviu unui corespondent al Uniunii Jurnaliștilor Ortodocși în America (https://spzh.eu/en/news/88347-constantinople-herarch-speaks-to-uoj-about-threats-to-orthodox-unity), cu ocazia deschiderii unui forum teologic la Salonic, dedicat centenarului revistei Teologia.
Întrebat care este cea mai mare amenințare la adresa unității ortodoxe astăzi - politizarea Bisericii sau diferențele teologice interne - ierarhul a răspuns:
„Cred că istoria Bisericii noastre este încă în curs de scriere. Cel mai mare pericol este apostazia dar, în cele din urmă, omul însuși va decide dacă va fi cu Dumnezeu sau nu”.
Potrivit Mitropolitului Ștefan, principalul lucru este ca credincioșii să se străduiască din toată inima în credința creștină și să-și îndrepte sentimentele, rațiunea și întreaga lor lume interioară spre lăcașul unde sălășluiește Dumnezeu.
"Trebuie să ne curățim și să ne îndreptăm gândurile – precum și întreaga noastră viață – spre slujirea oamenilor și închinarea la Preasfânta Treime, Dumnezeul nostru”, a subliniat ierarhul.
„În circumstanțele actuale – cu războaie, tulburări politice și migrații în masă ale popoarelor și civilizațiilor – este deosebit de important să rezistăm prin rugăciune, să rezistăm cu toată puterea sufletului, astfel încât să rămânem statornici în ceea ce ne-au transmis Sfinții Părinți”, a mai spus Mitropolitul Ștefan.
El a făcut apel la creștinii ortodocși să fie întotdeauna gata să se dovedească vrednici de chemarea lor și să aducă cinste și recunoștință tuturor celor care au luptat și au trudit pentru Ortodoxie.
***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna octombrie 2025.