
FOTO: Ce s-a întâmplat cu canaaniții? Cercetătorii au efectuat secvențieri ADN pe schelete antice canaanite și au stabilit unde pot fi găsiți descendenții canaaniților astăzi. Foto: cu amablitatea lui Claude Doumet-Serhal.
Canaaniții erau un grup cultural vorbitor de limbă semitică (evreiască) ce a trăit în Canaan (cuprinzând Libanul, sudul Siriei, Israelul și Transjordania) începând cu al doilea mileniu înainte de Hristos. și a exercitat o influență puternică în întreaga Mediterană.
În Biblie, canaaniții sunt descriși ca locuitori ai Canaanului, de dinainte de sosirea israeliților:
18. În ziua aceea a încheiat Domnul legământ cu Avram, zicând: "Urmaşilor tăi voi da pământul acesta de la râul Egiptului până la râul cel mare al Eufratului;
19. Voi da pe Chenei, pe Chenezei, pe Chedmonei,
20. Pe Hetei, pe Ferezei, pe Refaimi,
21. Pe Amorei, pe Canaanei, pe Hevei, pe Gherghesei şi pe Iebusei". (Geneza 15)
"Şi când te va duce Domnul Dumnezeul tău în ţara Canaanului, cum S-a jurat ţie şi părinţilor tăi, şi ti-o va da ţie.." (Exodul 13:11)
Puține din înregistrările textuale ale canaaniților au rămas, probabil pentru că foloseau papirus, în loc de argila mai durabilă, pentru scris. O mare parte din istoria canaaniților este reconstituită prin scrierile popoarelor contemporane lor, pe lângă examinările arheologice ale înregistrărilor materiale.
Marc Haber, Claude Doumet-Serhal, Christiana Scheib și o echipă de alți 13 oameni de știință și-au publicat recent descoperirile ADN în "The American Journal of Human Genetics" (AJHG). Cercetătorii au secvențiat genomul a cinci persoane care au fost îngropate în orașul canaanit Sidon din Liban în jurul anului 1700 înainte de Hristos, precum și genomul a 99 de persoane din Libanul de astăzi.
Rezultatele studiului lor au demonstrat o legătură: „Arătăm că libanezii de astăzi își derivă cea mai mare parte a strămoșilor lor dintr-o populație înrudită cu canaaniții, ceea ce implică, prin urmare, o continuitate genetică substanțială în Levant, cel puțin din epoca bronzului”, au notat cercetătorii în AJHG.

FOTO:
Zeitate canaanită. O figurină pictată, din calcar, a unei zeități om-berbec din Sidonul canaanit, apărând pe coperta numărului din iulie/august 2017 al Revistei de Arheologie Biblică. Fotografie: Prin amabilitatea lui Claude Doumet-Serhal. În numărul din iulie/august 2017 al Biblical Archaeology Review, Claude Doumet-Serhal oferea o privire de ansamblu asupra Sidonului canaanit din epoca bronzului mijlociu:
La începutul celui de-al doilea mileniu înainte de Hristos, sit-ul era acoperit de un strat gros de nisip spălat intenționat, cu o adâncime cuprinsă între 90 cm și 1,2 metri, adus de pe țărmul mării din apropiere. Această activitate „purificatoare” trebuie să fi necesitat săptămâni de muncă grea.
În acest moment, Sidonul a devenit loc de înmormântare. Până în prezent, în acest nisip și în straturile ulterioare de deasupra acestuia au fost găsite 142 de morminte, datând până în jurul anului 1500 înainte de Hristos. În momentul înmormântării, avea loc, în mod tradițional, un ospăț funerar. Persoanele de rang înalt erau înmormântate cu obiecte care indicau puterea, rangul și reputația lor.
Studiul ADN realizat asupra scheletelor din Sidon, este parte a eforturilor ample, ale cercetătorilor, de a înțelege istoria populațiilor din Levant.
„Multe dintre deducțiile noastre se bazează pe numărul limitat de mostre antice disponibile și abia începem să reconstruim o istorie genetică a Levantului sau a Orientului Apropiat la fel de amănunțită ca cea a europenilor care, prin comparație, au fost cercetați pe scară largă”, au scris cercetătorii în AJHG.
NOI FILE DE LETOPISEȚ - 1 SEPTEMBRIE 2026 - Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe
***
Spre slava lui Dumnezeu și folos duhovnicesc - cercetăm, traducem și publicăm pagini cu conținut nou în limba română. Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe, lucrarea de față a fost realizată în luna septembrie 2026.





Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
