Biserica Estoniei și Mânăstirea Piuhtița atacă la CEDO noua lege împotriva Bisericii

Mănăstirea Piuhtița. Foto: S. Mudrov / Pravoslavie.ru

Biserica Ortodoxă din Estonia și Mănăstirea Piuhtița din Kureme (vezi ARHIVA LO) au solicitat Curții Europene a Drepturilor Omului anularea unei legi care le obligă să rupă legăturile cu Patriarhia Moscovei, sub sancțiunea dizolvării, au anunțat avocații acestora.

Legea, susținută în vigoare de Curtea Supremă la 8 iunie, impune Bisericii să întrerupă legăturile administrative cu Patriarhia Moscovei și să numească un nou Mitropolit până la data de 28 decembrie. Amintim că Înaltpreasfințitul Mitropolit Evghenie a fost expulzat din țară în 2024, deși autoritățile au recunoscut deschis că acesta nu reprezenta nicio amenințare; el rămâne Mitropolit de Talin.

În cazul în care Biserica Estoniei nu se va conforma legii, ministrul de Interne intenționează să solicite dizolvarea forțată a Bisericii, potrivit avocatului acesteia, Artur Kniajev (err.ee).

Președintele Alar Karis a refuzat de două ori să promulge legea, numai că aceasta a fost adoptată în a treia rundă, la 17 septembrie 2025. Ulterior, Președintele chiar a sesizat Curtea Supremă, susținând că legea este neconstituțională (vezi ARHIVA LO). Curtea, reunită în plen, a validat legea, interpretând că aceasta ar interzice legăturile administrative, nu și pe cele religioase.

Șase dintre cei 17 judecători, inclusiv președintele instanței, au formulat opinii divergente.

„Bisericii și mânăstirii nu li se cere pur și simplu să modifice un document”, a declarat Kniajev. „În creștinismul ortodox, nu poți rescrie singur rânduielile Bisericii și să rămâi ortodox. Oricine face acest lucru renunță la credința pe care a ales-o și pe care a considerat-o adevărată până în acel moment”.

El a afirmat că Ministerul de Interne oferă, în esență, „o alegere între două opțiuni imposibile: alegeți o altă Biserică, ori vă vom pune capăt activităților actuale”.

Kniazev a făcut referire și la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. „Statul poate reglementa modul în care religia este practicată în public”, a spus el. „Nu poate obliga o persoană să-și schimbe credința. Exact acest lucru se întâmplă acum”.

Avocatul Steven-Hristo Evestus, care reprezintă de asemenea Biserica, a afirmat că argumentația Curții Supreme nu corespunde legii așa cum este ea formulată.

„Conceptul în baza căruia această lege a fost aprobată nu apare nicăieri în textul legii propriu-zise”, a spus el. El a adăugat că Ministerul a susținut, pe tot parcursul procesului, că trebuie să fie întrerupte atât legăturile administrative, cât și cele religioase, și că Biserica și mănăstirea intră sub incidența interdicției, din acest motiv.

„Nicio autoritate estonă nu a stabilit că Biserica sau mănăstirea ar fi comis vreo ilegalitate”, a spus Evestus. „Există o sancțiune, dar nu și o faptă ilicită”.

Kniajev a vorbit și despre mânăstirea Piuhtița, care găzduiește aproximativ 90 de călugărițe cu o vârstă medie de peste 60 de ani (vezi ARHIVA LO). Călugărițele se roagă acolo de peste 135 de ani, a spus el, și se roagă întotdeauna și pentru Estonia. „Dacă rugăciunile a 90 de femei în vârstă pot submina securitatea națională, atunci problema nu este la călugărițe”, a afirmat el.

Amendamentele la Legea privind Bisericile și congregațiile au intrat în vigoare la 27 iunie 2026, oferind asociațiilor religioase un termen de șase luni pentru a se conforma (vezi ARHIVA LO).

În ianuarie 2025, Biserica a eliminat deja sintagma „Patriarhia Moscovei” din denumirea sa. Ministerul de Interne a considerat această schimbare insuficientă, întrucât Statutul Bisericii prevede în continuare necesitatea semnăturii Patriarhului Chiril pentru deciziile majore.

NOI FILE DE LETOPISEȚ - 10 octombrie 2026 - Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe