O baie ritualică (mikveh) din epoca celui de-Al Doilea Templu a fost descoperită și apoi mutată

Curățenia, înrudită cu sfințenia

FOTO: bazin dreptunghiular descoperit într-un sit arheologic. Baie ritualică (mikveh) descoperită la Kiryat Gat, în sudul Israelului. Prin amabilitatea Autorității pentru Antichități din Israel.

O descoperire arheologică remarcabilă a avut loc la Kiryat Gat (sudul Israelului), în timpul unor săpături premergătoare construcțiilor din noul cartier Carmei Gat. Autoritatea pentru Antichități din Israel (IAA) a scos la lumină o baie ritualică (mikveh) de mari dimensiuni, datând de acum aproape 2000 de ani, de la sfârșitul perioadei celui de-Al Doilea Templu.

IAA afirmă că descoperirea oferă dovezi privind existența unei așezări evreiești timpurii, necunoscute anterior, într-o zonă situată între zona joasă a Iudeii și nordul Deșertului Negev.

FOTO: macara ridicând un bazin dreptunghiular de la sol. Mutarea mikveh-ului de la Kiryat Gat. Prin amabilitatea Autorității pentru Antichități din Israel.

Mikveh-ul — un bazin construit special în acest scop, prevăzut cu trepte și pereți tencuiți — cântărește aproximativ 25 de tone și are o lățime de circa 4 metri. Deși nu este cel mai mare mikveh descoperit vreodată, acesta are totuși dimensiuni considerabile.

Echipa a ridicat întreaga structură de la sol și a transportat-o ​​la Departamentul Tezaurelor Naționale pentru a fi păstrată în siguranță. Operațiunea a necesitat suporturi din oțel, materiale de protecție pentru stabilizarea tencuielii antice, o macara de 300 de tone și un vehicul de transport special configurat.

După finalizarea construcțiilor din cartier, IAA intenționează să readucă mikveh-ul la fața locului și să îl integreze într-un spațiu public.

Pentru context, mikveh-ul era un bazin folosit pentru îmbăiere, construit pentru a respecta legile iudaice privind puritatea ritualică. Deși astfel de băi nu sunt menționate direct în Biblia evreiască, ele au apărut ca o extensie a ideilor biblice despre apă, puritate și spălarea ritualică. Textele biblice descriu în mod repetat spălarea, ca parte a procesului de restabilire a purității ritualice și de pregătire a unei persoane pentru participarea la activități sacre. Astfel, mikveh-ul a devenit un element caracteristic multor așezări iudaice din perioada celui de-Al Doilea Templu.

Săpăturile au scos la iveală și vase din piatră – numite uneori vase din cretă – care constituie un alt indicator arheologic al practicilor iudaice privind puritatea. În legea iudaică, vasele din piatră erau considerate rezistente la impuritățile ritualice și au devenit deosebit de răspândite în comunitățile evreiești spre sfârșitul perioadei celui de-Al Doilea Templu. Prin urmare, prezența lor alături de un *mikveh* (baie ritualică) întărește aprecierea Autorității pentru Antichități din Israel (IAA) conform căreia așezarea a fost locuită de o populație evreiască.

Potrivit coordonatorilor săpăturilor, așezarea a fost aparent abandonată în timpul Revoltei lui Bar-Kokhba, în secolul al II-lea după Hristos, și ulterior reocupată la aproximativ 500 de ani mai târziu, în perioada bizantină.

Lauren K. McCormick

Redactor-adjunct la publicația "Revista de Arheologie Biblică"

NOI FILE DE LETOPISEȚ - 6 octombrie 2026 - Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe