Atac înarmat asupra călugărilor ortodocși din Sviatogorsk

Pe 23 august 2026, în jurul orei 11:00, un grup de persoane neidentificate a atacat călugării aflați la Biserica "Sfântul Nicolae", pe terenul Lavrei "Adormirea Maicii Domnului" Sviatogorsk, în regiunea Donețk a Ucrainei, conform Patriarhiei Ruse. Mânăstirea aparține Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice si istorice.

Călugărul Varsanufie (Turianski) a fost ucis în atac. Monahul Grigorie și Andrei Kirienko, un refugiat care viețuia la mânăstire, au suferit răni.

Incidentul a ieșit la iveală în jurul orei 11:15, când monahul Grigorie, rănit, a reușit să ajungă la chilie pentru a raporta cele întâmplate. Frații au anunțat imediat forțele de ordine, iar poliția a sosit la fața locului.

Frații mănăstirii i-au transportat pe răniți la un spital din Slaviansk, unde au primit îngrijirile medicale necesare. Monahul Grigorie a suferit aproximativ patru răni prin înjunghiere. 

Andrei Kirienko este în stare mai gravă. Răniții au fost ulterior transferați la Harkov pentru tratament suplimentar, unde rămân sub supraveghere medicală. Au fost inițiate proceduri penale cu privire la atac, iar ancheta este în curs de desfășurare.

Primii călugări se stabileau pe locul viitoarei Lavre Sviatogorsk în secolele al XIV-lea sau al XV-lea (conform unor surse, în secolul al XI-lea). Prima mențiune scrisă a zonei „Sfinții Munți” (Sviatogorsk) datează din 1526, în notițele ambasadorului german Sigismund von Herberstein.

În 1787, printr-un decret al Împărătesei Ecaterina a II-a, Mânăstirea Sviatogorsk a fost desființată, iar satele, pământurile și fermele sale au fost confiscate de către trezorerie. În 1790, Prințul Grigorie Potemkin de Taurida devenea noul proprietar al Sviatogorskului. Printr-un decret al Sfântului Sinod, bisericile Mânăstirii "Adormirea Maicii Domnului" și "Sfântul Nicolae" au fost transformate în biserici parohiale, în timp ce celelalte au fost demontate și îndepărtate. Mânăstirea a rămas desființată, timp de aproape 57 de ani.

În 1844, prin decretul Țarului Nicolae I al Rusiei, Mânăstirea Sviatogorsk a fost restaurată conform rânduielii și statutului Schitului Glinsk al Episcopiei de Kursk. În următorii 70 de ani, a avut parte de o sporire fără precedent, devenind una dintre cele mai mari din Imperiul Rus. În această perioadă, problema acordării, Mânăstirii Sviatogorsk, statutului de lavră a fost ridicată în repetate rânduri. Mânăstirea se lăuda cu fabrici de cărămidă, mori, diverse ateliere și magazine. Era renumită pentru priveliștile sale remarcabile și atrăgea mulți pelerini. Înainte de Primul Război Mondial, aproximativ 600 de călugări viețuiau în mânăstire.

Evenimentele din 1917 și venirea puterii sovietice au avut un impact tragic asupra soartei ulterioare a Mânăstirii Sveatogorsk, a cărei jefuire a început în ianuarie 1918. În 1922, mânăstirea a fost lichidată, iar în locul ei a fost înființat un azil de bătrâni pentru muncitorii din Donbas. Începuse devastarea finală a mânăstirii.

Mânăstirea Sviatogorsk a fost redeschisă în 1992, când mănăstirii i-a fost oferită Catedrala Adormirii Maicii Domnului, jefuită și profanată, care fusese transformată în cinematograf.

Pe 8 septembrie 2000, Preafericitul Mitropolit Vladimir al Kievului și al întregii Ucraine, asistat de Mitropolitul Agatanghel al Odesei și Izmailului, Arhiepiscopul Ilarion de Horlivka și Sloviansk, Episcopul Pavel de Vîșgorod, Starețul Lavrei Kiev-Pecersk și Episcopul Onufrie de Izyum, sfințea Catedrala Adormirii Maicii Domnului, biserica principală a Mânăstirii Sviatogorsk.

Până la sfârșitul anului 2003, clădirile rezidențiale și anexele, care anterior se aflaseră sub jurisdicția Rezervației Istorice și Arhitecturale Slovianogorsk și a Sanatoriului „Sviatie Gori”, au fost, în cele din urmă, transferate Mânăstirii Sviatogorsk.

Pe 9 martie 2004, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ucrainene a decis să acorde mânăstirii statutul de lavră.

Pe 12 iulie 2008, a fost trecut în calendare Soborul Sfinților Părinți care au strălucit în Sfinții Munți de pe Doneț. Soborul Părinților a inclus 17 Sfinți: un ierarh, 11 cuvioși, patru cuvioși mărturisitori și un nebun pentru Hristos. Decizia de canonizare a 16 dintre aceștia a fost luată la ședința Sinodului Ortodoxiei Ucrainene din 8 mai 2008 (Proces-verbal nr. 38). Cuviosul Ioan, Pustnicul de Sviatogorsk, fusese canonizat pe 24 august 1995.

Prin decizia Sinodului Ortodoxiei Ucrainene din 25 septembrie 2023, aceasta a fost subordonată Preafericitului Mitropolit al Kievului și al Întregii Ucraine, cu statutul de mânăstire stavropighie. Lavra include, pe lângă Catedrala Adormirea Maicii Domnului (1859-1868), alte 14 biserici aflate pe teritoriul ei, între care trei sunt rupestre, și alte 7 biserici și schituri aparținând Lavrei, dar aflate în afara teritoriului acesteia.

Sfinte reclive aflate în Lavră: Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Sviatogorsk, Icoanele Maicii Domnului „Kazan” și „Cea cu trei mâini”, Icoanele Sfântului Nicolae Făcătorul de Minuni, Icoana Arhanghelului Gavriil, Icoanele Marilor Mucenițe Varvara și Tatiana, Sfintele Moaște ale Sfântului Ioan Zăvorâtul, Sfintele Moaște ale Cuvioșilor Părinți din Sviatogorsk și Sfintele Moaște ale Mucenicului Evnichie din Creta.

***

NOI FILE DE LETOPISEȚ - 26 AUGUST 2026 - Exclusiv pe Lăcașuri Ortodoxe