Toţi aceşti sfinţi au săvârşit lupta muceniciei pe vremea lui Diocleţian cel răucredincios, când şi mult-pătimitorul Mucenic al lui Hristos Gheorghe, fiind prins, era pedepsit, şi în vremea pedepselor săvârşea acele minuni.
Şi Victor, Achindin, Zotic, împreună cu Zinon şi Severian văzând pe Sfântul Gheorghe, întins pe roată şi întru nimic vătămându-se, cu un glas s-au mărturisit pe sine creştini, şi li s-au tăiat capetele, cu sabia.
Iar Hristofor, Teona şi Antonin, fiind cei mai de aproape păzitori ai împăratului, şi care stau înaintea lui, într-una din zile, în vreme ce marele Mucenic era cercetat cu cruzime, văzând învierea păgânului celui mort, făcută prin rugăciunile Mucenicului şi prin chemarea lui Hristos Dumnezeu, degrabă aceştia, aruncând centurile şi armele lor înaintea împăratului şi a toată adunarea, au mărturisit că Hristos este Dumnezeu Adevărat.
Pentru care, fiind prinşi, au fost puşi la închisoare. Iar după câteva zile, stând înaintea tiranului, au fost supuşi la multe chinuri. Şi, în sfârşit fiind aruncaţi în foc, au primit cununa muceniciei.
Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
