Sfinţii Mucenici şi Pătimitori Boris şi Gleb

Sfinţii Boris şi Gleb erau fiii Sfântului Vladimir (15 iulie). La botez, Sfântul Boris a fost numit Roman, iar Sfântul Gleb a fost numit David. După moartea tatălui lor, cel mai mare fiu, Sviatopolk, a plănuit să-i omoare pe fraţii lui Boris, Gleb şi Iaroslav, pentru a profita de putere. El i-a trimis un mesaj lui Boris, pretinzând că dorea să trăiască în pace cu el şi să mărească exploataţiile de teren ale lui Boris, moştenite de la tatăl lor.

Unii consilieri ai lui Vladimir i-au spus lui Boris că ar trebui să-şi ia armata şi să se pună domnitor al Kievului. Sfântul Boris, totuşi, a mărturisit că nu şi-ar putea ridica mâna împotriva propriului său frate. Din păcate, Sviatopolk nu era la fel. El a venit în oraşul Vişgorod, să le ceară liderilor să îi fie loiali. Aceştia l-au asigurat că erau gata să moară pentru el.

Sviatopolk a trimis asasini la Alta, care să-l ucidă pe Boris, acesta din urmă ştiind deja că fratele său l-ar vrea mort. Când au sosit, l-au auzit psalmodiind şi rugându-se înaintea unei icoane a lui Hristos. El cerea Domnului să-l întărească în suferinţa pe care o avea de îndurat. S-a rugat, de asemenea, pentru Sviatopolk, cerându-I lui Dumnezeu să nu numere acestea drept păcat.

Apoi, s-a aşezat pe o canapea, iar asasinii l-au înjunghiat cu lăncii şi, totodată, au ucis câţiva slujitori ai lui Boris. L-au înfăşurat pe Boris, într-un covor, l-au aruncat într-o căruţă şi au plecat cu el. Când Sviatopolk a văzut că încă mai respira, a pus nişte oameni să-l ucidă cu săbii.

După ce Sviatopolk l-a ucis pe Boris, a întrebat: “Acum, cum îl voi putea ucide pe Gleb?”. El i-a trimis un mesaj aceluia, spunând că tatăl lor era bolnav şi dorea să-l vadă. Aflându-se pe drum, a primit înştiinţare de la Iaroslav, cum că tatăl lor murise şi că Sviatopolk îl ucisese pe Boris.

Sfântul Gleb a plâns pentru tatăl şi fratele său şi astfel se tânguia şi când au sosit asasinii. Ei şi-au scos armele, dar bucătarul lui Gleb, Torcin, l-a înjunghiat cu un cuţit.

Trupul mucenicului a fost aruncat pe ţărm, între doi copaci. Mai târziu, el a fost îngropat lângă Sfântul Boris, în Biserica Sfântului Vasile.

Sfinţii Boris şi Gleb au primit cununa muceniciei, în 1015. Ei au devenit cunoscuţi ca Purtători de Patimi, deoarece nu au răspuns la rău, cu rău.

Sfinţii Mucenici Prinţi Boris şi Gleb sunt cinstiţi pe 24 iulie şi, de asemenea, pe 2 mai.

/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe /