Sfinţii Mucenici Alexandru şi Antonina (+303-305)

Sfinţii Mucenici Alexandru şi Antonina (stg.) alături de Sfânta Pansemnia, cinstită în aceeaşi zi

În ziua de 10 iunie, se face pomenirea Sfinţilor Mucenici Alexandru şi Antonina (+303-305).

Aceştia au fost din satul Cordam. Sfânta Antonina petrecea viaţa ei în curăţie şi cu cinste. Deci, fiind prinsă de dregătorul Fist şi nevrând să se lepede de Hristos, nici să slujească idolilor, a fost dusă cu sila, într-o casă de desfrânare. Şi, stând acolo, nemâncând trei zile, i s-a arătat, noaptea, o lumină, şi făcându-se tunet mare, s-au deschis uşile casei şi s-a făcut glas din cer către ea, îndemnând-o să se scoale şi să se ospăteze.

Apoi, a fost dusă iarăşi înaintea dregătorului şi, neplecându-se a jertfi la idoli, a fost călcată în picioare şi bătută cu sabie de lemn. Şi, iarăşi, a fost dusă în casa de desfrâu. În acea casă, prin descoperirea îngerului, a intrat Alexandru şi, pentru vârsta lui tânără, că era de douazeci şi trei de ani, s-a prefăcut că merge acolo pentru păcat. Deci, a scos-o, pe ascuns, pe Sfânta, din casă, acoperindu-i capul cu haina lui, iar el a rămas în casă.

Peste puţin timp, văzându-se lucrul acesta, l-au dus pe Alexandru la dregător. Şi, întrebându-l pentru ce a făcut aceasta, mucenicul n-a tăgăduit, ci a mărturisit pricina cu însăşi gura sa. Şi, mai întâi, a fost bătut cu sabia de lemn. Apoi, prinzând şi pe Sfânta, le-a tăiat degetele mâinilor şi picioarelor şi, ungându-le trupurile peste tot cu catran, le-a dat brânci într-o groapă cu foc şi, acolo, şi-au luat feriricitul sfârşit. Şi se face prăznuirea lor, la Mânăstirea Maximin, care este în Constantinopol.