Sfintele Muceniţe Olimpia şi Eufrosina, din Insula Karyes

Sfânta Olimpia era fiică de părinţi credincioşi, care locuiau în Constantinopol. Tatăl ei era preot, iar maica sa fiică de preot. Au fugit din Constantinopol, dintr-un motiv necunoscut, pâna în Peloponez. La vârsta de zece ani, Sfânta Olimpia şi-a pierdut, însă, părinţii, iar rudele ei au trimis-o la Mânăstirea Karyes de la Therme, pe Insula Lesbos, unde mătuşa ei, Dorotea, era egumenă. Iniţial aceasta fusese mănăstire de măicuţe, astăzi, însă, este cunoscută ca fiind Mânăstirea Sfântului Rafail.

Pe când avea nouăsprezece ani, Sfânta Olimpia a fost tunsă călugăriţă. La douăzeci şi cinci de ani, a urmat-o pe mătuşa sa în slujirea de egumenă. Aproximativ zece ani mai târziu, pe 11 mai 1235, piraţii au ajuns în Lesbos şi au ajuns până la mănăstire, unde vieţuiau treizeci de călugăriţe. Unele dintre ele au fost siluite de piraţi, iar altele au scăpat fugind în munţi.

Egumena Olimpia şi Bătrâna Maică Eufrosina au fost supuse unor chinuri înfricoşătoare. Sfânta Eufrosina a fost spânzurată de un copac şi a fost arsă. Sfânta Olimpia a fost arsă pe tot corpul cu torţe, după care, cu o lance de metal înroşit i-a fost străpuns capul. În cele din urmă, trupul ei torturat a fost răstignit în douăzeci de cuie, pe o scândură, aşa fiind şi îngropată. Apoi, piraţii au plecat.

Relatarea vieţilor şi martiriului acestor două femei sfinte a devenit cunoscută în 1959 când, prin revelaţie dumnezeiească, Sfintele Moaşte ale acestor sfinte au fost descoperite la Therme. Cele douăzeci de cuie au fost găsite în mormântul Sfintei Olimpia. Ea şi-a făcut apariţia, uneori, împreună cu Sfântul Rafail.

Sfânta Olimpia şi Sfânta Eufrosina sunt cinstite în mod deosebit pe 11 mai şi, de asemenea, în Marţea Luminată, împreună cu Sfinţii Rafail, Nicolae şi Irina. 

(cu ajutorul lui Dumnezeu, traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe)