Sfântul Sfinţit Mucenic Polihronie, Episcop de Babilon, şi cei împreună cu dânsul

Sfântul Sfinţit Mucenic Polihronie, Episcop de Babilon; Preoţii Parmenie, Elimena şi Hrisotel, Diaconii Luca şi Mochie, Sfinţii Mucenici persi Avdie şi Sena, Sfinţii Mucenici Olimpie şi Maxim au suferit în secolul al treilea, sub împăratul Decius (249-251).

Când Decius a cucerit Babilonul, a găsit mulţi creştini acolo şi a pornit o persecuţie împotriva lor. El i-a arestat pe Sfântul Polihronie, Episcop de Babilon, pe cei trei preoţi Parmenie, Elimena, Hrisotel, şi doi diaconi, Luca şi Mochie. Aceştia au fost aduşi în faţa împăratului, care le-a poruncit să aducă jertfe idolilor. Sfântul Polihronie a răspuns, cu îndrăzneală: „Ne aducem pe noi înşine jertfă Domnului nostru Iisus Hristos, dar nu ne vom închina niciodată idolilor făcuţi de mâini omeneşti”.

Decicius, furios, i-a aruncat pe mărturisitori în închisoare. Când au fost scoşi pentru un al doilea interogatoriu, Sfântul Polihronie a rămas tăcut. Decius a zis: „Liderul vostru nu mai are glas”. Sfântul Parmenie a răspuns: „Sfântul Episcop nu este fără glas, dar nu doreşte să-şi spurce buzele curate şi să „arunce mărgăritarele înaintea porcilor” (conform Matei 7: 6). Turbat, Decius a poruncit ca limba Sfântului Parmenie să fie tăiată. În ciuda acestui fapt, Parmenie continua să vorbească lămurit cu Sfântul Polihronie, spunând: „Rugaţi-vă pentru mine, Părinte, pentru că văd Duhul Sfânt asupra voastră”.

La ordinul lui Decius, Sfântul Episcop Polihronie a fost lovit peste gură cu pietre, iar el şi-a dat duhul. Trupul lui a rămas părăsit, întins în faţa templului lui Saturn. Doi prinţi persani, Avdie şi Sena, care erau creştini în taină, au venit noaptea şi au îngropat trupul Sfântului Mucenic, la zidurile cetăţii.

Decius a plecat în oraşul Kordula şi a ordonat ca cei trei preoţi şi cei doi diaconi să fie luaţi cu el. La Kordula, a cerut din nou ca Mucenicii să aducă jertfă idolilor. Sfântul Parmenie, în ciuda limbii sale tăiate, a refuzat tare şi ferm.

Crezând că Sfântul Parmenie reuşea să vorbească doar prin puterea vreunei magii, Decius a înmulţit chinurile şi a ordonat ca mărturisitorii să fie arşi cu foc. Apoi, din Ceruri, avea să se audă o voce: „Veniţi la Mine, cei smeriţi cu inima”. Decius a crezut că aceasta era tot rod al magiei, aşă încât a ordonat ca preoţii şi diaconii să fie decapitaţi cu o bardă.

Prinţii persani Avdie şi Sena au luat trupurile martirilor, noaptea, şi le-au îngropat în propriul sat de lângă Kordula. Acest lucru a ajuns, însă, la urechile lui Decius. Prinţii au fost arestaţi şi aduşi înaintea împăratului, care a poruncit ca Prinţii Sfinţi să fie duşi în închisoare. Sfinţii s-au arătat bucuroşi, slăvindu-L pe Dumnezeu.

În aceeaşi zi, alţi doi persi, Olimpie şi Maxim, au fost aduşi înaintea lui Decius, fiind acuzaţi că sunt creştini. Sfinţii Mucenici au fost chinuiţi şi decapitaţi, pentru mărturisirea lor îndrăzneaţă a credinţei în Hristos. Timp de cinci zile trupurile lor au rămas neîngropate, dar în a şasea zi creştinii le-au îngropat în taină, noaptea.

Decius s-a întors la Roma, cu Avdie şi Sena în lanţuri. El le-a cerut Sfinţilor să aducă jertfe zeilor, promiţându-le libertate şi onoruri. Sfinţii Mucenici au răspuns: „Ne aducem pe noi înşine jertfă Dumnezeului nostru Iisus Hristos, aşa încât adu-ţi singur jertfa ta propriilor tăi zei”. Decius i-a condamnat să fie mâncaţi de fiarele sălbatice. Pentru aceasta, au eliberat doi lei asupra lor, iar mai târziu patru urşi, care nu i-au atins pe Sfinţii Mucenici, ci s-au aşezat la picioarele acestora. Apoi, i-au dus pe Avdie şi Sena şi i-au dat sabiei. Trupurile lor au rămas aşezate trei zile înaintea unui idol, pentru a-i speria pe creştini. Noaptea, un creştin în taină, pe nume Cirenie, a luat trupurile Mucenicilor şi le-a îngropat în propria sa casă.

Sfinţii Mucenici Avdie şi Sena au suferit în anul 251. Sfintele lor moaşte se află păstrate în Biserica Sfântul Marcu, din Roma. Toţi aceşti Sfinţi Mucenici sunt cinstiţi în data de 30 iulie.

*********
/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe – 2022/

Lăcașuri Ortodoxe
Din decembrie 2006, Ortodoxie, Tradiție și Meșteșug: informări, articole, dezbateri, traduceri, transmisiuni live. Organizație non-profit care inițiază proiecte în sprijinul credincioșilor.
Puteți citi paginile rețelei web Lăcașuri Ortodoxe în sistem gratuit privat, accesul fiind destinat EXCLUSIV abonaților prin email.