Sfântul Nifon, Episcop de Novgorod

Sfântul Nifon a fost călugăr al Mânăstirii Peşterilor din Kiev, unde s-a nevoit ca ascet. Urmând Sfinţilor Părinţi, el a înfrânt patimile prin post, trezvie şi rugăciune şi s-a împodobit cu virtuţi. A fost ales Episcop de Novgorod, când Episcopul Ioan s-a retras la o mănăstire după douăzeci şi cinci de ani de slujire arhierească. Sfântul Nifon a fost sfinţit Episcop, în Kiev, de către Mitropolitul Mihail şi de alţi ierarhi.

 

Sfântul Nifon şi-a îmbrăţişat îndatoririle de arhiereu, cu mare sârguinţă, întărindu-şi turma pe calea credinţei ortodoxe şi încercând să o împiedice să se despartă de Biserică, căci aceasta ar însemna totuna cu despărţirea de Însuşi Hristos.

 

Sfântul a fost, de asemenea, râvnitor în construirea şi repararea bisericilor. A construit o nouă biserică din piatră în centrul oraşului Novgorod, închinând-o Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. El a reparat acoperişul Bisericii Sfânta Înţelepciune (Hristos, Înţelepciunea lui Dumnezeu) şi i-a împodobit interiorul cu icoane.

 

Când apăruseră rupturi între Novgorod şi Kiev, Sfântul Nifon s-a arătat făcător de pace. Întâlnindu-se cu liderii ambelor părţi, el a reuşit să-i împace şi să evite războiul. În acelaşi mod, el a încercat întotdeauna să rezolve neînţelegerile şi să împace pe cei în vrăjmăşie.

 

Şi-a pregătit turma în legea lui Dumnezeu, "propovăduind cuvântul, stăruind cu timp şi fără de timp, mustrând, certând, îndemnând, cu toată îndelunga-răbdare şi învăţătura" (conform Epistolei a doua către Timotei a Sfântului Apostol Pavel 4: 2), "ca şi ei să aibă parte de mântuirea care este întru Hristos Iisus şi de slava veşnică" (Epistola a doua către Timotei a Sfântului Apostol Pavel 2:10).

 

Mai apoi, poporul Novgorodului şi-a îndepărtat Prinţul, pe Vsevolod, chemând pe Prinţul Sviatoslav să-l guverneze. Noul Prinţ a vrut să se cunune, dar cu o cununie care nu respecta canoanele Bisericii. Nu numai că Sfântul Nifon a refuzat să oficieze cununia, dar a cerut, totodată, clerului să privească această uniune ca fiind nelegitimă. Prinţul Sviatoslav a adus preoţi din altă parte pentru a-şi oficia nunta, iar Sfântul Ierarh nu s-a temut să critice comportamentul său.

 

După moartea Mitropolitului Mihail al Kievului, marele prinţ Isaiaslav a vrut să-l numească pe Schimonahul Clement. Cu toate acestea, el a vrut să-l sfinţască pe Clement fără binecuvântarea Patriarhului Constantinopolului.

 

La un Consiliu al Episcopilor, Sfântul Nifon a declarat că nu va aproba hirotonia fără permisiunea Patriarhului Constantinopolului. El a reamintit celorlalţi Episcopi că, altfel, se încălca tradiţia Bisericii Ruse, căci Rusia a primit credinţa ortodoxă de la Constantinopol. Abia începând cu anul 1448, Biserica Rusă a început să-şi aleagă propriul Primat fără a mai solicita confirmare de la Constantinopol.

 

A avut loc, totuşi, o consacrare necanonică, în ciuda obiecţiilor Sfântului Nifon. Mitropolitul Clement încercând să-l forţeze pe Sfânt să oficieze Dumnezeiasca Liturghie împreună cu el, dar acesta a refuzat. El l-a numit pe Clement lup, în loc de păstor, căci îşi asumase o slujire, nedrept, pe care nu o merita. Sfântul Nifon a refuzat să slujească cu Clement sau să-l pomenească în timpul slujbelor.

 

În furia lui, Clement nu i-a mai permis Sfântului Nifon să revină în Novgorod. În schimb, l-a ţinut pe Sfânt sub arest la domiciliu, în Mânăstirea Peşterilor din Kiev. Când Isaiaslav a fost învins de către Prinţul Gheorghe, Sfântul Nifon s-a întors la Novgorod, unde oamenii l-au primit cu mare bucurie.

 

Patriarhul Constantinopolului a trimis o scrisoare care lăuda pe Sfântul Nifon, pentru apărarea fermă a învăţăturilor bisericeşti. El a trimis, de asemenea, pe Mitropolitul Constantin, în Rusia, pentru a-l caterisi pe Mitropolitul Clement şi a-şi asuma el însuşi slujirea.

 

Sfântul Nifon şi-a reluat locul în Mânăstirea Peşterilor din Kiev, unde s-a şi îmbolnăvit. Cu treisprezece zile înainte de mutarea sa la Domnul, el a dezvăluit fraţilor că avusese un vis minunat. Sfântul Teodosie (3 mai) i se arătase şi i-a anunţat plecarea apropiată din această lume.

 

Sfântul Nifon s-a mutat cu pace la Domnul, pe 8 aprilie 1156. Acum sălăşluieşte înaintea Tronului lui Dumnezeu, Căruia se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, pururea. 

 

Cu ajutorul lui Dumnezeu, traducere Lăcaşuri Ortodoxe

Se încarcă
0%
încărcat
Identificat Control
Identificat Control