Sfântul Mucenic Iulian din Dalmaţia

Sfântul Mucenic Iulian a suferit în timpul domniei lui Antoninus Pius (138-161), în provincia italiană Campagna. Guvernatorul Flavian a dat ordin să fie căutaţi şi aduşi la el creştinii, pentru judecată. În acea perioadă, tânărul creştin Iulian ajungea în Campagna, din Dalmaţia. Întâlnindu-se cu soldaţii guvernatorului, i-a salutat cu cuvintele: „Pace, fraţilor!”. Soldaţii au început să-l chestioneze, întrebând de unde era şi ce credinţă mărturisea. Iulian, dispus să sufere şi să moară pentru Hristos, a declarat curajos că este creştin. Soldaţii au fost uimiţi de curajul tânărului, dar ascultând ordinele, l-au legat şi l-au dus la guvernator. „Vom vedea”, au spus ei, „cât de adevărate sunt cuvintele tale, şi cât de dispus eşti să mori pentru Cel Răstignit”.

După ce a îndurat bătăi, Sfântul s-a rugat ca Domnul să-i dea puterea să îndure chinurile până la sfârşit. Rugăciunea lui a fost ascultată, el auzind o voce: „Nu te teme, Iulian, sunt cu tine şi îţi voi da putere şi curaj”. Tânărul sfânt a fost dus într-o închisoare numită „Groapa Rece”, în care a fost ţinut vreme de şapte zile, fără mâncare sau apă. Un înger al lui Dumnezeu i-a adus, însă, mâncare şi l-a îmbărbătat pe mărturisitor.

La următoarea chestionare, guvernatorul i-a repetat Sfântului, spunând că era ruşinos pentru un tânăr atât de frumos să se închine Celui Răstignit, şi l-a îndemnat să aducă jertfă idolilor. Sfântul Iulian a răspuns că este pregătit să moară pentru adevărata credinţă. Guvernatorul a dat ordin să fie legat tânărul de un copac şi să fie bătut. Mucenicul a început să se roage şi a auzit din nou o voce: „Nu te teme, Iulian, păstrează-ţi curajul”. Sfântul Iulian s-a întors spre mulţimea care stătea de faţă, zicând: „Ascultaţi, toţi blestemaţii, nu vă încredeţi în zeii voştri, pe care i-aţi făcut cu mâinile voastre. Cunoaşteţi-L, mai degrabă, pe Dumnezeul Care, din nimic, a creat cerul şi pământul”.

În urma cuvântării sale, mai mult de 30 de bărbaţi s-au convertit la Hristos, iar Sfântul a fost dus din nou la închisoare. Dimineaţa, când au început noi chinuri, se anunţa că templul zeului păgân Serapis şi idolii care se aflau în el fuseseră distruşi. Toată lumea a fost uimită şi îngrozită, dar creştinii s-au bucurat şi au slăvit pe Hristos Dumnezeu. Păgânii au atribuit această distrugere, însă, puterii magice, şi au cerut executarea sa imediată.

Aceştia au hotărât ca tânărul sfânt să fie ucis chiar pe locul templului păgân ruinat. Înainte de execuţie, Sfântul Iulian a îngenuncheat şi s-a rugat, mulţumind Domnului că i-a dat să îndure moarte pentru numele Său Sfânt. Pentru a treia oară, avea să audă vocea, de această dată chemându-l la Împărăţia Cerurilor. L-au decapitat pe Sfântul Mucenic, cu o sabie, iar el a plecat spre Domnul, pe Care L-a iubit mai mult decât a iubit viaţa pământească. Sfântul Mucenic este cinstit în mod aparte pe 28 iulie, anual.

/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe – 2022/