Sfântul Iulian, Episcop de Cenomanis, a fost ridicat la rang de episcop, chiar de către Apostolul Petru. Este aceeaşi persoană cu Simon Leprosul (Marcu 14: 3), primind numele Iulian, din botez.
Sfântul Apostol Petru l-a trimis pe Sfântul Iulian să predice Evanghelia, în Galia. A ajuns în Cenomanis (regiunea Râului Po, în nordul Italiei de astăzi) şi s-a stabilit într-o mică colibă, dincolo de actualul oraş Cremona, şi a început să predice printre păgâni. Închinătorii la idoli, la început, l-au ascultat cu neîncredere, dar predicarea Sfântului a fost însoţită de mari minuni. Prin rugăciune, Sfântul Iulian a vindecat mulţi dintre bolnavi. Treptat, mare mulţime de oameni a început să se strângă în jurul lui, cerând ajutor. Vindecând neputinţele trupeşti, Sfântul Iulian a vindecat astfel şi sufletele, luminându-i pe cei care veneau la El, prin lumina credinţei în Hristos.
O dată, pentru a potoli setea numeroşilor săi vizitatori, Sfântul Iulian s-a rugat Domnului, a lovit cu toiagul în pământ, iar din acel loc uscat a apărut un izvor de apă. Această minune a convertit mulţi păgâni la creştinism.
Altă dată, Sfântul Episcop a vrut să-l vadă pe prinţul local. La poarta locuinţei prinţului, stătea un orb, căruia, pentru că Sfântului Iulian i s-a făcut milă şi s-a rugat pentru el, i-a fost dăruită vederea. Prinţul a ieşit la Sfântul Episcop şi, doar aflând că a făcut această minune, a căzut la picioarele Episcopului, cerându-i să fie botezat. După ce le-a vorbit despre Hristos – prinţului şi familiei aceluia – Sfântul Iulian le-a cerut să postească trei zile, apoi i-a botezat.
Urmând exemplului prinţului, majoritatea suitei princiare s-a convertit la Hristos. Prinţul a dăruit propria sa casă Episcopului, pentru a ridica un Sfânt Altar în ea, oferind şi alte bunuri, Bisericii.
Sfântul Iulian s-a preocupat cu dăruire de iluminarea duhovnicească a turmei sale, vindecându-i pe bolnavi, ca mai înainte. Profund mişcat de suferinţa părintească, Sfântul Episcop a făcut chiar şi rugăciuni prin care să învie pe pruncii care îşi pierduseră în vreun fel viaţa.
Sfântul Episcop Iulian a rămas mult timp pe tronul său, îndrumându-şi turma, pe calea spre Cer. Sfântul Episcop s-a mutat la Domnul la bătrâneţe înaintată. Până la sfârşitul zilelor sale a predicat despre Hristos şi a eradicat complet idolatria, în ţinutul Cenomanis. Este cinstit în data de 13 iulie.
/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe – 2022/