Sfântul Isaachie (Isaac) Mărturisitorul, preacuviosul nostru Părinte întemeietor al Mânăstirii Dalmaţilor

În luna mai, în ziua a treizecea, se face pomenirea preacuviosului nostru Isaachie (Isaac) Mărturisitorul, egumenul Mănăstirii Dalmaţilor, la Constantinopol.

Acest preacuvios a trăit în veacul al IV-lea şi era din părţile Răsăritului, unde s-a făcut călugăr şi a pustnicit cu mari osteneli în deşert.

Şi venind în Constantinopol, în zilele lui Valens Arianul (364-378), care se ridicase cu război împotriva goţilor, l-a întâmpinat acest fericit, sfătuindu-l şi rugându-l să deschidă biserica ortodocşilor; dar împăratul neascultându-l, el iarăşi i-a ieşit înainte şi l-a dojenit asemenea, zicându-i să deschidă şi să dea bisericile ortodocşilor, dacă vrea să nu piară, fugind din faţa vrăjmaşilor, la război.

Şi scârbindu-se împăratul de îndrăznirea Sfântului Isaachie Mărturisitorul, a poruncit să-l bată şi să fie aruncat în mărăcini. Iar Sfântul, ieşindu-i înainte a treia oară, i-a apucat calul de frâu, arătându-i aievea pieirea de nu va întoarce bisericile creştinilor.

Împăratul, mâniindu-se, l-a dat pe seama lui Satornin şi a lui Victor, poruncindu-le să-l pună sub pază, până ce se va întoarce cu pace. Atunci, i-a zis Sfântul Isaachie Mărturisitorul: “De te vei întoarce cu pace, înseamnă că mie nu mi-a grăit Dumnezeu; dar tu vei da dosul şi vei fugi dinaintea vrăjmaşilor tăi şi vei fi prins şi-ţi va fi sfârşitul vieţii tale prin foc”.

A făcut împăratul război, dar fiind biruit, a scăpat într-o şură de paie, împreună cu prepozitul, care fiind părtaş al acestui eres, întărâta pururea pe împăratul împotriva ortodocşilor; şi în acea şură au fost arşi de goţi. Iar Sfântul Isaachie Mărturisitorul a fost mărit pentru proorocia sa şi pentru mărturisirea Ortodoxiei, şi petrecându-şi restul vieţii în Constantinopol, s-a mutat către Domnul.