Sfântul Cuvios Părintele nostru Teodor, cel numit Trihina, adică “Păros”, a fost din cetatea marelui Constantin, născut şi crescut de părinţi cu bunăstare. Deci, încredinţăndu-se de întelepciunea ce izvorăşte din Sfintele Scripturi, a lăsat lumea, bogăţia şi slava, pentru Dumnezeu, şi ducându-se la munte, a intrat într-o mânastire pustnicească şi s-a făcut monah.
Şi avea o petrecere aspră, pentru înfrânarea pornirilor trupeşti, că se nevoia, luptându-se, în fiecare noapte, cu gerul, şi sta la rugăciune, neacoperindu-şi niciodată capul şi purta tot timpul o haină aspră de păr, pe trup, de unde i s-a tras şi numele de Trihina. De aici, încă, şi acea mânăstire pustnicească, în care Cuviosul ducea viaţă aspră, a luat numele de Trihina.
Deci, Sfântul Teodor a luat, de la Dumnezeu, pentru nevoinţa lui, putere asupra duhurilor celor necurate şi darul facerii de minuni. Şi, făcându-se pildă tuturor, de viaţă duhovnciească, povăţuind şi tămăduind, cu darul lui Hristos, durerile şi neputinţele celor ce veneau la el cu credinţă, Cuviosul Teodor s-a dus către Domnul, la adânci bătraneţi.





Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
