Sfântul Cuvios Hariton de la Sianjema, Vologda

Sfântul Eutimie şi ucenicul său, Sfântul Hariton, au trăit la Râul Sianjema, în vremea trecerii dintre secolele XV şi XVI. Sfântul Eutimie a ajuns la Mânăstirea Spasokamensk, la marginea Volokolamsk-ului. Mult timp, a vieţuit ca ucenic în mânăstire, dar mai târziu s-a stabilit pe malul estic al Lacului Kuben, lângă gura Râului Kuşta.

Sfântul a construit o chilie mică, în mlaştinile de nepătruns cu pădure deasă, unde s-a nevoit în singurătate totală. După un timp, Sfântul Alexandru din Kuşta (cinstit pe 9 iunie) a ajuns la el. Acesta plecase din Mânăstirea Spasokamensk şi, la început, se stabilise lângă Râul Sianjema. Sfântul Alexandru l-a invitat pe Sfântul Eutimie să schimbe chilia cu a sa, întrucât acesta căuta un loc liniştit.

Trecând peste Râul Sianjema, Sfântul Eutimie nu a refuzat să-i sfătuiască pe localnici şi să-i îndrume duhovniceşte. Acolo, a ajuns şi Sfântul Hariton.

Sfântul Eutimie a zidit o biserică în cinstea Înălţării lui Hristos şi a întemeiat o mânăstire, pe lângă ea. La Rostov, sub Sfântul Arhiepiscop Dionisie (1418-1425), primise binecuvântarea acestei zidiri. Evident, a fost hirotonit în Taina Sfântă a Preoţiei şi a fost făcut stareţ al mânăstirii pe care o întemeiase.

Ambii călugări au fost model pentru fraţi, în ce priveşte rugăciunea şi lucrarea de construire şi supraveghere. Ei se îndestulau cu alimente şi îmbrăcăminte pe care fraţii le considerau lipsite de valoare. În biserică, Sfântul Eutimie rămânea cu frică şi tremurând, iar fraţii observau adesea lacrimi pe faţa lui. În timp ce lucra cu mâinile, Sfântul cânta mereu Psalmi. Sfântul Eutimie s-a mutat la Domnul, în jurul anului 1465, însă ziua reală a trecerii la cele veşnice a rămas necunoscută.

Succesorul său ca stareţ a fost ucenicul lui iubit, Sfântul Hariton. Mai bine de patruzeci de ani, a continuat lucrarea la mânăstire şi s-a mutat la Domnul, la bătrâneţe, pe 11 aprilie 1509. Ambii călugări au fost îngropaţi la Biserica Înălţarea Domnului.

Cinstirea Sfântului Eutimie se face pe 20 ianuarie, iar cea a Sfântului Hariton pe 28 septembrie, când sfinţii al căror nume îl poartă sunt, de asemenea, cinstiţi.

/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe /