
Sfântul Eutimie cel Nou din Salonic şi Muntele Athos, în lume numit Nichita, s-a născut în oraşul Ancira din Galatia. Părinţii lui, Epifanie şi Ana, au dus vieţi creştine pline de virtute, iar din copilărie fiul lor s-a arătat blând, evlavios şi ascultător. La vârsta de şapte ani, a rămas orfan de tată şi a devenit curând unicul sprijin al mamei sale, în toate problemele. A efectuat serviciul militar, Nichita căsătorindu-se apoi, la insistenţele mamei sale. După naşterea unei fiice, el a plecat în secret de acasă, pentru a intra în mânăstire. Timp de cincisprezece ani, Cuviosul Eutimie a dus o viaţa ascetică pe Muntele Olimp, unde a cunoscut faptele monastice ale bătrânilor.
Călugărul a mers urmând să se reinstaleze pe Muntele Athos. Pe drum, a aflat cu ştire că mama şi soţia lui erau sănătoase. El le-a trimis vorbă că a devenit călugăr şi le-a trimis o cruce, chemându-le să-i urmeze exemplul. Pe Muntele Athos a fost tuns în marea schimă şi a vieţuit timp de trei ani într-o peşteră, în tăcere deplină, luptând cu ispitele. Sfântul Eutimie a vieţuit, de asemenea, mult timp ca stâlpnic (stilit), nu departe de Tesalonic, îndrumându-i pe cei care veneau la el, cu sfaturi, şi vindecând bolnavi.
Călugărul şi-a curăţit mintea şi inima într-o asemenea măsură încât s-a învrednicit de descoperiri şi arătări dumnezeieşti. La porunca Domnului, Sfântul Eutimie a întemeiat două mănăstiri, în anul 863, pe Muntele Peristeros, nu departe de Tesalonic, pe care le-a condus timp de 14 ani, din poziţia de diacon. Într-una dintre acestea, soţia şi mama lui au primit tunsura monahală. Înainte de mutarea lui la Domnul, s-a stabilit pe Hiera, o insulă a Muntelui Athos, unde a trecut la cele veşnice, în 898.
Sfintele sale Moaşte au fost mutate la Tesalonic. Sfântul Eutimie este numit “cel Nou” pentru a nu fi confundat cu Sfântul Eutimie cel Mare (cinstit pe 20 ianuarie).
/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe /





Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
