Sfântul Cuvios Calist Xantopulos, din Muntele Athos – 22 noiembrie

Sfântul Calist a urmat calea ascetismului în Schitul Magul de pe Sfântul Munte Athos (vizavi de Mânăstirea Filoteu), vieţuind acolo timp de douăzeci şi opt de ani. El a fost ucenicul Sfântului Grigorie din Sinai (8 august), a cărui viaţă a şi scris-o.

Nevoindu-se cu apropiatul său, ascetul Ignatie de Xantopulos, el a compilat “Îndrumări către isihaşti, în o sută de capitole”, care pot fi găsite în a doua parte a ediţiei slavone a Filocaliei (traducere în limba engleză: Kadlubovsky şi Palmer, Scrieri din Filocalie privind Rugăciunea Inimii). Fiindu-le contemporan, Sfântul Simeon al Tesalonicului (15 septembrie) afirma că Sfinţii Calist şi Ignatie de Xantopulos au văzut lumina necreată, aşa cum au văzut-o Apostolii pe Muntele Tabor. Feţele lor păreau să “strălucească precum soarele”.

În 1397, a fost ridicat pe tronul patriarhal şi a fost ierarh în zilele lui Manuel Paleologul (1391-1425). El a fost de acord să călătorească spre Serbia pentru a duce pacea în acea Biserică, oprindu-se, pe drumul său, la Muntele Athos. Acolo, Patriarhului i s-a spus că nu va mai vedea din nou turma sa. După ce a ajuns în Serbia, el s-a mutat din această viaţă trecătoare, în viaţa cea veşnică.

/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe /