Sfântul Avraam, Episcop de Charres, Mesopotamia

Sfântul Avraam, Episcop de Charres, a trăit la mijlocul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea şi s-a născut în cetatea Cir. La tinereţe a intrat într-o mănăstire. Mai târziu a devenit sihastru în Liban, un ţinut în care trăiau mulţi păgâni.

Sfântul Avraam a avut parte de multă supărare din partea păgânilor, care voiau să-l alunge din zona lor. Odată, a văzut vameşii bătând pe cei care nu puteau plăti. Din milostenie, le-a plătit el impozitele, iar aceia, mai târziu, L-au primit pe Hristos.

Locuitorii creştini din această aşezare au ridicat o biserică şi l-au rugat îndelung pe Sfântul Avraam să accepte preoţia şi să devină păstorul lor. Călugărul le-a îndeplinit dorinţa. După ce şi-a încurajat turma în credinţă, i-a lăsat în locul său un alt preot şi s-a retras din nou la o mănăstire.

Pentru credinţa sa puternică, a fost făcut Episcop de Charres, păstorii săi sfinţi învăţând permanent din viaţa lui plăcută lui Dumnezeu. Din momentul acceptării preoţiei, el nu a mai gustat mâncare gătită. Împăratul Teodosie cel Tânăr a vrut să se întâlnească cu Episcopul, trimiţându-i acestuia o invitaţie. După ce a ajuns la Constantinopol, Sfântul Avraam avea sa se mute curând la Domnul. Sfintele sale Moaşte au fost mutate cu cinste în cetatea Charres şi acolo au fost îngropate.