Sfânta Şuşanichi (Suzana), Regina Georgiei

Sfânta Şuşanichi (Suzana) a fost soţia Prinţului georgian Varsken, domnitor de Hereti. Fiind crescută într-o familie creştină evlavioasă, ea a fost profund pătrunsă de dragoste şi de frica de Dumnezeu.

La acea vreme, Kartli-ul se afla sub presiune politică dură din partea Persiei, iar Prinţul Varsken l-a vizitat pe regele persan Peroz, în speranţa încurajării relaţiilor ceva mai prietenoase dintre cele două ţări. El s-a lepădat, de bunăvoie, de adevărata credinţă, convertindu-se la închinarea la foc, şi a promis împăratului să-şi convertească soţia şi copiii, la întoarcerea sa în Hereti.

Apropiindu-se de graniţa cu Hereti, Varsken a trimis mesageri la Ţurtavi, cetatea de scaun, pentru a se asigura că supuşii săi îl vor întâmpina cu respectul datorat. Binecuvântata Şuşanichi, aflând de trădarea soţului ei, a căzut la pământ şi a plâns pentru el, cu lacrimi amare. Apoi, şi-a luat cei patru copii, a părăsit palatul şi şi-a căutat refugiu într-o biserică din apropiere.

În acea seară, Şuşanichi a fost vizitată de părintele ei duhovnicesc, bătrânul Iacov, care i-a prezis: “Cruzimea şi lipsa de milă a lui Varsken sunt neasemuite. Ştii că te aşteaptă încercări teribile. Vei rămâne fermă şi neclintită în hotărârea ta?

“Prefer să mor, decât să fiu una cu el şi să-mi distrug sufletul!”, a răspuns aceasta.

Trei zile mai târziu, Prinţul a ajuns în Ţurtavi. După cum promisese, a încercat s-o convingă pe soţia sa să se convertească, dar Sfânta Şuşanichi a răspuns, ferm: “Aşa după cum ai renunţat la Creator, aşa voi renunţa şi eu la tine. Nu mă voi face părtaşă treburilor tale, indiferent de suferinţa pe care va trebui să o suport!”.

În alt rând, Varsken şi-a trimis fratele mai mic, Jojik, şi pe Episcopul Apoţ, s-o convingă pe Şuşanichi să se întoarcă la palat. Şuşanichi a refuzat, o perioadă de timp, dar, în cele din urmă, ea a cedat insistenţelor lui. A pornit către Palat, cu Sfânta Evanghelie şi Vieţile Sfinţilor Mucenici, şi când a ajuns, s-a încuiat într-o încăpere murdară. Două zile mai târziu, Varsken a revenit la palat şi i-a invitat pe Şuşanichi, pe fratele său Jojik şi pe cumnatul său, la cină. Regina nu putea să meargă să împărtăşească aceeaşi masă cu unul care L-a trădat pe Hristos; ea a împins deoparte cupa pe care soţia lui Jojik i-o oferise.

Varsken, furios, a bătut-o pe soţia sa, fără milă, a pus-o în lanţuri, a aruncat-o în închisoare şi le-a interzis paznicilor să lase pe cineva să o vadă.

Sfânta Şuşanichi a petrecut şase ani închisă. În timp ce îşi împlinea sentinţa, îi ajuta pe săracii care ajungeau la ea. Prin rugăciunile ei, bolnavii au fost vindecaţi, şi cli s-au născut copii, celor fără copii. Înainte de mutarea ei la Domnul, Sfânta Muceniţă Şuşanichi i-a binecuvântat pe cei din jurul său şi a cerut să fie îngropată pe locul în care soţul ei necredincios a târât-o din palat.

Acest lucru s-a întâmplat în anul 475. Clerul şi oamenii au plâns, cu amar, soarta tragică a lui Şuşanichi. Sfintele sale Moaşte au fost îngropate după dorinţa sa.

În 578, cu binecuvântarea Patriarhului Chirion I, Sfintele Moaşte ale Sfintei Şuşanichi au fost mutate în Tbilisi, unde se află şi astăzi, în Biserica Metekhi a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu.

Sfânta Suzana a Georgiei este cinstită pe 28 august şi, de asemenea, pe 17 octombrie.

/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe /