Sfânta Muceniţă Golinduh (după botez, Maria), din Persia

Sfânta Muceniţă Golinduh (Golinduc), după botez Maria, a trăit în Persia, în vremea domniei lui Cosroe I Bătrânul. A fost soţia celui mai mare magician al Imperiului Persan. Înzestrată cu o minte luminată, Golinduh a înţeles falsitatea înţelepciunii păgâne şi a cugetat îndelung la ce ar fi putut fi adevărata credinţă. Când a aflat despre creştinism, a vrut foarte mult să cunoască învăţătura lui. Curând, prin rânduială dumnezeiască, dorinţa ei s-a împlinit. În somn, un înger i-a arătat lui Golinduh locul chinuirii păcătoşilor şi Raiul în care vieţuiesc credincioşii în Hristos, Adevăratul Dumnezeu. După acest vis, ea a început să se roage puternic Adevăratului Dumnezeu, s-o ajute să devină creştină. Îngerul lui Dumnezeu a îndreptat-o pe Golinduh către un preot creştin, de la care a primit botezul sfânt, cu numele Maria.

După botez, l-a părăsit pe soţul său magician, acesta plângându-se împăratului Cosroe. Împăratul însuşi şi demnitarii trimişi de el, cu femei ilustre, au îndemnat-o pe Golinduc să se întoarcă la soţul său. Pentru refuzul ei hotărât, împăratul a condamnat-o să fie întemniţată pe viaţă. În închisoare, Sfânta Maria – Golinduc a petrecut 18 ani.

Pe vremea domniei succesorului lui Cosroe – fiul său, Ormisdas – ajungea în Persia un ambasador al împăratului bizantin Mauricius, numit Aristobul. Aflând că, de mulţi ani, Maria, creştina, zăcea aruncată în închisoare, Aristobul a vizitat-o în repetate rânduri, cu permisiunea împăratului, şi a învăţat-o să cânte Psalmii lui David. După plecarea lui Aristobul, Ormisdas a dat ordin ca Sfânta Maria (Golinduh) să fie adusă înaintea sa, mult timp chinuind-o, supunând-o la tot felul de bătăi şi cazne. Dar toate chinurile, prin mijlocirea lui Dumnezeu, Sfânta le-a îndurat nevătămată.

În cele din urmă, fusese aruncată într -o groapă, unde era un șarpe mare și otrăvitor și alte reptile și animale. A fost lăsată acolo timp de patru luni, dar niciunul dintre animale nu i-a făcut vreun rău. Iar terifiantul şarpe – pentru ceilalți – se obișnuise atât de mult cu prezența Mariei, încât îi plăcea să doarmă lângă ea.

Când chinuitorii au vrut să o pângărească defăimând-o, Domnul a făcut-o nevăzută pentru necredincioşi, păstrându-i curăţia. În cele din urmă, împăratul a dat ordin să i se taie capul, dar Domnul a scos-o din mâna călăului şi a dat-o creştinilor, care au ascuns-o.

Când persecuţia împotriva creştinilor din Persia a încetat, în timpul domniei lui Cosroe al II-lea, care a ocupat tronul cu ajutorul împăratului bizantin Mauricius, Sfânta Maria (Golinduc), a început să propovăduiască credinţa creştină.

La sfârşitul vieţii, Sfânta Maria a mers într-un pelerinaj la Ierusalim, unde s-a rugat la Mormântul Domnului şi în alte locuri sfinte. Acolo, ea și -a petrecut timpul rugându -se în biserici, învățând și susținând credincioșii și catehizând pe păgâni. Din acest motiv, a fost iubită de mulți oameni care au avut-o ca maică a lor. În Ierusalim, ea a denunțat erezia severiană, care învăța că natura divină a suferit în Hristos, motiv pentru care ei citeau trisaghionul astfel: „Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, Care ai fost răstignit pentru noi, miluieşte-ne pe noi”. Mai apoi, Patriarhul i -a cerut să meargă la Constantinopol şi să se roage pentru împăraţii creștini. Ea a răspuns că nu-i mai rămăsese suficient timp pentru a face asta. Într-adevăr, la scurt timp după ce spunea aceasta, în timp ce se afla în Biserica Sfântului Serghie, în orașul antiohian Migdonia (Nisibis, astăzi cunoscut sub numele de Nusaybin, în Turcia), îngenunchind, s -a rugat pentru lume și și-a dat  sufletul în mâinile lui Dumnezeu  (+591).

Sfânta Golinduh este cinstită pe 13 iulie (după unele calendare, pe 12 iulie), anual.

/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe /