Sfânta Muceniţă Eliconida din Tesalonic
În luna mai, în ziua de 28, se face pomenirea Sfintei Muceniţe Eliconida.
Sfânta Muceniţă Eliconida a trăit în secolul al III-lea, în cetatea Tesalonicului. Sfânta Eliconida a ajuns în cetatea Corint, pe vremea unei persecuţii asupra creştinilor, şi i-a îndemnat pe păgâni să se oprească din slujirea idolilor fără sens iar, în schimb, să se închine Celui cu adevărat Dumnezeu, Creatorul Universului.
A fost arestată şi adusă în faţa guvernatorului Perinie, care a încercat în zadar să o convingă pe Sfântă să aducă jertfă idolilor, atât prin linguşire, cât şi prin ameninţări. Sfânta Muceniţă a fost supusă chinurilor, dar ea le-a îndurat cu bărbăţie. Apoi, au aruncat-o într-un cuptor fierbinte, dar a ieşit din el nevătămată, pentru că un înger al Domnului îi răcorea flăcările.
Gândindu-se că Sfânta este vrăjitoare, guvernatorul a inventat noi chinuri pentru dânsa. După încetarea chinurilor, judecătorul a încercat din nou să o îndemne pe Sfânta Eliconida să jertfească idolilor, promiţându-i onoruri şi titlul de preoteasă. Atunci, Sfânta a dat impresia că ar consimţi, iar preoţii păgâni şi oamenii au dus-o în templul lor păgân, în sunet de trompetă şi tobă.
La cererea Sfintei, au lăsat-o acolo, singură. Sfânta Eliconida, întărită cu putere, a dărâmat la pământ şi a distrus toţi idolii. După ceva timp, preoţii păgâni au reintrat în templu. Văzând distrugerea, au devenit mult mai furioşi, blestemând-o pe Sfânta fecioară şi strigând: “Daţi morţii vrăjitoarea!”. Au bătut-o pe Sfânta Muceniţă, iar apoi au aruncat-o în închisoare, unde a mai petrecut cinci zile.
Hristos Mântuitorul şi Sfinţii Arhanghelii Mihail şi Gavriil au apărut înaintea Sfintei Muceniţe, în închisoare, şi i-au oblojit vindecându-i toate rănile. În cele din urmă, au dat-o pe Sfântă, fiarelor sălbatice, spre a fi sfâşiată. Trei lei înfometaţi au asmuţit asupra dânsei, dar fiarele au venit la Muceniţă şi s-au întins la picioarele sale. Adunarea păgână a strigat din nou: “Moarte, vrăjitoarei!”.
Numai că, în acel moment, leii au sărit din arenă şi au năvălit asupra mulţimii, care a fugit îngrozită. Neştiind altceva ce să mai facă pentru a o chinui, guvernatorul a cedat, ordonând ca Sfânta Eliconida să fie decapitată. Sfânta a mers la locul execuţiei, cu bucurie, şi a auzit O Voce care o invita în lăcaşurile cereşti.
Ea a mărturisit în anul 244, iar trupul său a fost îngropat de creştini.
/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe /
