
Sfânta Muceniţă Eulalia a trăit în Spania, lângă oraşul Barcionum (acum Barcelona) şi a fost crescută, de părinţii ei, în evlavie şi în credinţa creştină. Deja de la paisprezece ani, fecioara petrecea o viaţă retrasă, în casa părintească, împreună cu alţii de vârsta ei ocupându-se cu rugăciunea, citirea Sfintei Scripturi şi cu lucrul de mână.
În timpul unei persecuţii împotriva creştinilor, sub împăraţii Diocleţian (284-305) şi Maximian (305-311), guvernatorul Dacian a ajuns în cetatea Barcionum, pentru a scăpa de creştini. Având în vedere acest lucru, fecioara a părăsit în secret casa ei, noaptea, iar dimineaţa traversa oraşul. Făcându-şi drum prin mulţimea de oameni, fata l-a criticat cu îndrăzneală pe judecător, pentru forţarea oamenilor de a renunţa la Adevăratul Dumnezeu, spre a aduce jertfă diavolilor.
Dacian a dat ordin să fie bătută cu nuiele, dar ea a răbdat cu fermitate chinul şi i-a spus judecătorului că Domnul o va scăpa de durere. Au legat-o pe Muceniţă de un copac şi i-au smuls pielea, cu gheare de fier, arzându-i apoi rănile, cu făclii.
În timpul chinurilor, Dacian a întrebat-o pe Sfântă: “Unde este Dumnezeul tău, pe care L-ai chemat?”. Ea a răspuns că Domnul I-a fost alături, dar că Dacian, în necurăţia lui, nu L-a putut vedea. În timpul rugăciunii Sfintei: “iată, Dumnezeu ajută mie şi Domnul este sprijinul sufletului meu” (Psalmul 53, 4), flăcările torţelor s-au întors către chinuitori, aceştia căzând la pământ.
Muceniţa Eulalia a început să se roage, ca Domnul să o ducă în Cer, iar cu această rugăciune şi-a dat duhul. Oamenii au văzut un porumbel alb ieşindu-i din gură şi zburând până la cer. Apoi, o furtună de zăpadă, apărută brusc, a acoperit trupul gol al Muceniţei, ca un veşmânt alb.
La trei zile după aceea, părinţii Muceniţei au venit şi au plâns înaintea trupului ei spânzurat, dar s-au bucurat de asemenea că fiica lor va fi numărată între sfinţi. Când au luat-o pe Sfânta Eulalia din copac, unul dintre creştini, numit Felix, a spus, cu lacrimi de bucurie: “Domniţă Eulalia, tu eşti prima dintre noi care câştigă cununa muceniciei!”.
Sfântul Felix însuşi a primit, curând, moartea pentru Hristos şi este, de asemenea, cinstit în aceeaşi zi, pe 22 august. În unele cazuri, Sfânta Eulalia este cinstită pe 10 decembrie.
/ Slava lui Dumnezeu – traducere şi adaptare Lăcaşuri Ortodoxe /





Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
