Un ostas, frate cu un preot, fiind, in vremea razboiului, ranit, zacea printre trupurile celorlalti raniti si, venindu-si in fire, si-a legat singur ranile sale, iar, cand a vrut sa se intoarca acasa, a fost prins de dusmani si, acolo s-a tamanduit de răni.
Iar preotul, fratele lui, il cauta printre trupuri, ca sa-l ingroape. Si a aflat pe un altul, asemanator cu fratele său, si l-a ingropat cu cinste si i-a facut pomenire, slujind pentru el Sfanta Liturghie.
~Si a arătat Domnul Dumnezeu o minune, că fratele acela, ostasul, fiind in robie, ca să nu fugă, a fost legat si pus in fiare, dar toate legaturile si fiarele acelea au cazut de pe el. Si l-a intrebat stapanul său, ce inseamna toate acestea si cu ce farmece umblă. Iar ostasul a raspuns: “Mi se pare că fratele meu, fiind preot si socotind că sunt mort, face pentru mine Sfânta Liturghie, si, de-as fi fost eu acum in lumea cealalta, as fi fost eliberat de chinuri”.
Deci, l-a vândut stapanul său, pe ostas, in alt oras, dar si acolo orice legatura si fiare se puneau pe el, toate se dezlegau si cadeau. Si, acel~al doilea stapan, vazand că nici cu o legatura nu poate fi legat, l-a eliberat acasa, in tara lui, ca sa-i trimita, de acolo, pretul de rascumparare pentru sine, precum i-a si trimis, spunandu-i fratelui său, preotul, toata intamplarea…
Deci, mult pot pomenirile si Sfintele Liturghii si milostenia, să ajute celor răposaţi, că, nu numai sufletul, ci si trupul, pot să-l mântuiască.
Dumnezeului nostru slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
Spre slava lui Dumnezeu, un proiect realizat şi administrat de Asociaţia Lăcaşuri Ortodoxe
