Proloage – 26 Decembrie – Întru aceastã zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gurã de Aur, despre împãrtãşire şi despre milostenie

Auziţi şi învăţaţi cât de bun este Dumnezeul nostru, că şi cu Trupul Său ne hrăneşte pe noi, şi nici Sângele Său nu-l cruţă, când avem noi trebuinţă. Iar tu, nici pâine nu dai pentru Dânsul, niciun pahar de apă măcar. Tu, care atât de mari daruri iei, tu te zgârceşti la lucrurile proaste. Dacă nu voieşti să mori pentru Hristos, crezi oare că fără de moarte vei rămâne? Iată, cele într-o zi fără de voie urmează să le laşi, pe acestea de bună voie, pentru Dumnezeu, nu le dai. Au~doară, nu sunt mari şi grele lucrurile acestea, că Dumnezeu pe Fiul Său L-a dat pentru tine, iar tu nici pâine nu dai pentru El? Pentru tine S-a răstignit, iar tu treci cu vederea şi a da şi a milui. Şi ce este mai amar decât această fărădelege? Că toate pietrele făcându-le El pentru tine, tu eşti mai tare decât piatra. Atât de mari pricini sunt, silindu-te pe tine, şi tu petreci în zgârcenie.

Că, dacă nu dai pentru Cel Ce a pătimit pentru tine, miluieşte măcar pentru îndurare: pentru cei legaţi să te umileşti, pentru cei bolnavi să te pleci. Iar dacă nici acestea nu te fac pe tine iubitor de oameni, ca să poţi da cu lesnire,~apoi adu-ţi aminte de Hristos, Cel Ce a zis: “Nu cer, zice El, de la tine lucru mare, ci numai pâine şi cuvinte de mângâiere. Nu-ţi zic ţie: ‘Izbăveşte-Mă pe Mine de sărăcie, sau dă-Mi Mie bogăţie. Ci puţină pâine cer, pentru mângâierea de foame’. De voi cădea în temniţă, nu te silesc pe tine să Mă slobozesti din legături şi să Mă scoţi afară. Ci te rog să Mă cercetezi acolo şi să Mă vezi între cei legaţi. Pot, pentru aceste cercetări, şi plată să-ţi dau, şi în veacul ce vine să te încununez. Că Eu voiesc şi poftesc să-ţi fiu ţie dator şi să-ţi dau o mică pricină de încununare. Pentru aceea, ajută-Mă şi Mă hrăneşte, că umblu pe la toţi cerşind şi, înaintea uşilor stând,~îmi întind mâna Mea şi doresc să fiu hrănit de tine. Mă bucur, drept aceea, că înaintea a toată lumea te voi lăuda pe tine, când toţi vor auzi, şi te voi arată pe tine hrănitorul Meu. Iar Eu, devreme ce vă iubesc foarte mult pe voi, pentru aceea vă învăţ să fiţi, adică, milostivi şi să spuneţi şi altora cele grăite de Mine. Iar, de nu veţi fi râvnitori acestora, nici pe alţii nu veţi învăţa, ruşinaţi veţi fi în ziua judecăţii, şi de la faţa Mea lepădaţi.

Faceţi, drept aceea, toate acestea, şi Eu voi mărturisi toate cele făcute de voi, cu mare laudă, şi nu Mă voi ruşina a zice: ‘Gol am fost, şi voi M-aţi îmbrăcat, flămând am fost, şi voi M-aţi hrănit’. Dar, mai vârtos,~Mă bucur că, prin acestea toate, moştenitori vieţii şi Împărăţiei Cereşti vă faceţi”.

Deci, acestea gândindu-le iubiţilor, să căutăm, prin milostenie, a câştiga mântuirea noastră şi bunătăţile cele veşnice, întru Hristos Iisus, Domnul nostru, a Căruia este slava, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Amin.