Proloage – 25 August – Aducerea Sfintelor Moaşte ale Sfântului Apostol Bartolomeu, din Insulele Lipare, în cetatea Venenda

Sfantul Apostol Vartolomeu, numit si Natanail, a fost unul din cei doisprezece Apostoli. El a propovaduit pe Hristos, o vreme, in Siria, impreuna cu Sfantul Apostol Filip si cu sora acestuia, Mariami, Fecioara, iar de la o vreme, a facut lucrul Domnului singur.

Pe cand propovaduia in Asia Mica, suferind bătăi, temniţă, loviri cu pietre, pentru Stapanul său, Sfântul Vartolomeu a intalnit pe Sfantul Ioan, Apostolul cel iubit al Domnului, binevestind pe Hristos.~Si a fost intalnirea aceasta, pentru dânsul, o duhovniceasca mangaiere.

S-a dus, apoi, in Frigia, si, intrand in cetatea Ierapolei, propovaduia neincetat pe Hristos in cetatea cea plina de idoli. Aici a deschis ochii cei trupesti ai orbului Stahie, iar, prin propovaduire si Sfantul Botez, i-a deschis ochii lui si ochii cei sufletesti. De aici, Apostolul Vartolomeu s-a dus in partile Indiei si a zabovit acolo multa vreme. Deci, luminand pe toti si facand biserici, le-a lăsat Evanghelia Sfantului Matei, pe care o purta cu el, talmacind-o in graiul lor.

Dupa ce Sfantul Vartolomeu a iesit din India, s-a dus in Armenia cea~Mare si, tamaduind pe fiica imparatului, de duhuri necurate, multi au crezut in Hristos, incat, până si imparatul, cu toata casa lui, s-au botezat. Dar, uneltind, fratele imparatului, l-a indemnat pe acesta să piardă pe Vartolomeu, ca sa aibă pace cu păgânii din cetate. Deci, gasind bun prilej, l-au prins pe Sfantul Apostol in cetatea Albana, din Armenia, l-au rastignit pe cruce, cu capul in jos, iar Sfântul, pe cruce fiind, îi sfătuia să cunoasca adevarul si sa se intoarcă, de la intuneric, la lumina cea adevarată a lui Hristos. L-au osandit, pentru aceasta, să-i jupoaie pielea de pe el, iar el răbda, ca într-un trup străin, binecuvantand neincetat pe~Dumnezeu. La sfârşit, dregătorul a poruncit sa i se taie capul.

Dupa sfarsitul mucenicesc al Sfantului Apostol Vartolomeu, cinstitul său trup a fost luat de credinciosi, care l-au pus intr-o racla de plumb si l-au dus in cetatea Albana, din Armenia cea Mare, in care Sfântul lucrase. Acolo, Sfintele lui Moaşte, dând tamaduiri bolnavilor, multi nccredinciosi se intorceau la Hristos.

Deci, slujitorii diavolesti, vazand minunile acelea, se mâniau pe cinstitele Moaşte ale Apostolului. Deci, s-au adunat cu vrajmasie si,~luand racla de plumb cu moastele, le-au aruncat in mare, socotind ca se vor duce in adanc si li se va pierde urma. Si au mai aruncat, înca, si alte patru racle, cu Moaştele altor Sfinti Mucenici. Si in loc sa se afunde, raclele s-au facut ca niste luntrii, plutind pe apă, mai presus de fire. Iar, prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, racla cu Moaştele Sfântului Apostol Vartolomeu a ajuns in insulele Lipare.

Toate acestea descoperindu-se lui Agaton, Episcopul Insulelor Lipare, acesta a mers, cu clerul si cu poporul, la malul mării, şi aflând racla cu Moaştele Apostolului, s-au umplut toti de mare bucurie,~grăind: “Bine ai venit la noi, Apostole al lui Dumnezeu”. Deci, luând racla cu moastele, in laude si in cantari, au dus-o la biserică. Si se faceau vindecari bolnavilor, cu mirul ce curgea din cinstitele moaşte. Si au petrecut Sfintele Moaşte, in insula aceea, multi ani, până pe vremea lui Teofil, luptătorul impotriva icoanelor, cand saracinii au pradat Insulele Lipare. Atunci, un om bogat, Sicard, din cetatea Venenda, pornindu-se din credinta lui fierbinte în Sfantul Apostol, a tocmit niste corabieri din cetatea Amalfi, să ia Sfintele Moaşte si sa le aduca la dansul, platind cu indestulare pentru aceasta.

~Deci, corabierii aceia au luat, din insulă, acea dorită bogatie duhovniceasca si s-au intors la ai lor. Iar, cand Sicard a vazut, pe mare, apropiindu-se, moaştele Apostolului, a iesit in corabii cu episcopul si cu poporul, in intampinarea lor, primind cu bucurie pe Apostolul lui Hristos. Si, ducandu-le in cetatea Venenda, le-au pus in biserica cea mare, alcatuindu-le praznic luminat. Si, din acea vreme, s-a asezat Prăznuirea Cinstitelor Moaşte ale acestui Apostol, la 25 de zile ale lui august, zi in care aceste Sfinte Moaşte s-au adus în Venenda.