Proloage – 23 Iulie – Despre un călugăr, care a căzut în desfrânare (Cuvânt din Pateric)

Era un parinte batran in Schit, caruia, cazand el intr-o boala grea, ii slujeau fratii. Iar el, vazand ca pururea se ostenesc si se necajesc fratii pentru el, slujindu-l in boala lui, s-a sfatuit intru sine, zicand: “Decat sa se osteneasca si sa se necajeasca fratii, slujindu-mi mie, in boala mea, mai bine sa merg eu in Egipt, la o rudenie a mea”. Deci, pregatindu-se sa plece, asa bolnav cum era, a iesit din chilie. Iar ava Moise si cu alti parinti il sfatuiau pe el, zicand: “Ramai, parinte, nu merge in Egipt, că vei cadea in~desfranare”. Iar el, auzind acestea, s-a suparat pe ei, zicand: “Oare, nu vedeti ca zilele vietii mele au trecut peste optzeci de ani si trupul meu s-a vestejit si a amortit, cum ganditi voi si graiti acestea despre mine?”.

Si, neascultand sfatul parintilor, a plecat si a mers in Egipt, la rudenia lui. Si, auzind de dansul, iubitorii de Hristos crestini ii aduceau lui hrana si cele de trebuinta. Si, auzind de venirea acelui parinte, si o fecioara oarecare, iubitoare de Hristos, s-a bucurat mult. Si, pentru dragostea lui Hristos, venea acea fecioara de multe ori la el si-i slujea lui, ca unui parinte batran si sfant. Iar, dupa catava vreme, s-a~ridicat din boală batranul si, din lucrararea mestesugita si inselaciunea diavolului, s-a poticnit si a cazut cu acea fecioara in pacatul desfranarii si indata fecioara a luat si a zamislit in pantece. Iar oamenii, vazand-o pe ea cu pantecele mare, au dus-o la judecator. Iar judecatorul a intrebat-o cu cine a gresit si cine este acela ce a necinstit-o pe ea.

Iar ea a spus, zicand: “Sihastrul cel batran, care ati auzit ca a venit bolnav de la Schit, acela m-a necinstit”. Iar judecatorul, auzind aceasta despre acel parinte batran si sfant, n-a crezut-o pe ea. Iar batranul, auzind ca judecatorul a~chemat fata si a intrebat-o pe ea cu cine a gresit si cine a necinstit-o si că ea a spus cu cine a gresit si n-au crezut-o, s-a sculat el singur si a marturisit pacatul lui inaintea tuturor, zicand: “Cu adevarat, eu am facut acest pacat, eu am gresit, eu am necinstit pe aceasta nevinovata fecioara, eu sunt vrednic de pedeapsa, iar ea nevinovata este. Ci, va rog, daca va naste pruncul ce este zamislit intr-insa, sa-l tina si sa-l pazeasca ea, pana il va înţărca, iar dupa ce il va înţărca, sa mi-l dea mie, iar ea sa ramana nevinovata si fara de nicio grija”.

Si au zis judecatorul si toti cei impreuna cu el: “Bine ai zis,~parinte, asa sa fie”. Si asa s-a facut, ca a nascut ea un prunc de parte barbateasca si l-a tinut pana l-a înţărcat. Iar, dupa ce l-a înţărcat, l-a dus si l-a dat lui, de vreme ce a asteptat si el, tot acolo, pana la acea vreme. Iar, dupa ce i-a dat lui pruncul si s-a apropiat praznuirea hramului Schitului, s-a sculat si a plecat de acolo, luand pruncul cu sine. Si a venit la Schit in ziua hramului, fiind adunată multime de parinti si oameni mireni. Si a intrat in biserică, cu copilul in brate, si s-a inchinat parintilor, zicand cu glas mare: “Iertati-ma, parintilor sfinti, ca eu am calcat porunca voastra si nu v-am ascultat, cand ma sfatuiati voi, sa nu ies in lume, că voi cadea~in desfranare. Iata, acesta este rodul neascultarii. Paziti-va, fratilor, si va rugati lui Dumnezeu pentru mine, cel ce am gresit, că, iata, eu acum, la batranetile mele, am patimit aceasta”.

Iar parintii, auzind si vazand aceasta, au plans toti si s-au rugat lui Dumnezeu pentru dânsul… Iar el, dupa ce a iesit din biserică, a mers la chilia lui si iarasi a pus incepere vietii sale, rugandu-se lui Dumnezeu, căindu-se si plangand in toate zilele vietii lui. Dumnezeului nostru slavă, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.