Proloage – 22 Decembrie – Întru această zi, învăţătură despre veacul acesta vremelnic şi despre Împărăţia Cerurilor

Vremea ducerii de aici soseşte. Să vă sârguiţi, dar, a vă îngriji şi a vă găti de sufletele voastre, de vreme ce, după ducerea de aici, roadă de pocăinţă sau de faptă bună să nu socotească cineva că va mai face. Că în iad, se zice: “Cine se va mărturisi Ţie?”. Aici sunt nevoinţele şi ostenelile, iar acolo cununile şi plăţile, după legea poruncilor Domnului. Aici este lupta cu vrăjmaşii, cei văzuţi şi nevăzuţi, iar acolo răsplata cea din vitejie şi din izbândă. Aici este~sârguinţa, iar acolo cinstea şi mărirea. Aici este cumpărarea nevoinţelor, iar acolo adunarea câştigului. Aici, ca în scurt să spunem, lucrările binelui şi ale răului se fac, iar acolo este răsplătirea acestora.

Deci, dar, pentru urmarea şi îndulcirea cea vremelnică a păcatului, nu numai că ne lipsim de bunătăţile cele veşnice, ci încă şi muncile celor fără de sfârşit ne dăm, că, zice Domnul: “Vor merge aceştia la osânda veşnică, iar drepţii la viaţa veşnică (Matei, 25, 46). Deci, mai întâi, credinţa cea tare către Dumnezeu, neclintită în sufletele noastre, din toată puterea să o păzim. Dar încă şi a îndrăzni~ne porunceşte Mântuitorul, zicând: “Îndrăzniţi, Eu am biruit lumea!”. Şi iarăşi: “Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, căci, sufletul nu pot să-l ucidă, ci vă temeţi mai mult de Cel Ce poate şi sufletul şi trupul să le arunce în gheenă. Adevărat, zic vouă, de acela să vă temeţi”.

Şi, pomenirea de rău să nu o ţineţi, ca întru mânia voastră, să nu apună soarele. Iar de va intra gând necurat întru cineva, apoi, îndată sârguindu-se, să-l piardă pe acela, cu rugăciunea. Că zice: “Fiţi sfinţi, precum Eu sfânt sunt!”. Iar de lăcomie de averi, ca de ceea ce este maică a slujirii de idoli, să fugiţi. Şi încă mai vârtos, să iubiţi cumpătarea.