Proloage – 20 Iunie – Învățătură către creştini

Iubiților mei fii, să ne aducem aminte câte bunătăți am luat de la întru tot milostivul Dumnezeu; mai întâi, viața cea nemuritoare şi fără de întristare. Iar, din invidia şi înşelăciunea diavolului, nu numai izgonire din Rai am luat, că şi muritori ne-am făcut. Şi diavolul, până acum, nu încetează, vânându-ne şi înşelându-ne pe noi. Pentru aceea, noi, fraților, să stăm împotriva lui, cu nădejde spre bunul nostru Dumnezeu.

Pentru că mrejele aceluia sunt întinse asupra noastră, ca să ne~întoarcă pe noi de la credință şi de la nădejdea Dumnezeului nostru, ca întru necredință să ne aducă. Şi nu mai încetează, aducând asupra noastră toate relele, adică: desfrânare, furturi, ucideri, beții, clevetiri, zavistii, urâciuni, lăcomia de averi şi alte fapte rele şi afară din fire. Tot aşa, şi pe cei de la Adam şi până la Noe, şi de la Noe până la Avraam, îi despărțea de Dumnezeul cel viu şi îi ducea la slujiri de idoli, la iubire de arginți, la vrăji şi la descântece.

Deci, acestea toate purtându-le în mintea şi în inima noastră, să ne ferim de cursele vrăjmaşului şi de toate lucrurile lui cele rele şi să ne~sârguim a face cele plăcute, crezând întru Sfânta Treime, în Tatăl şi în Fiul şi în Sfîntul Duh, şi, pe Preacurata Născătoare de Dumnezeu şi pe toți Sfinți cinstindu-i, ca nu numai de osândă să scăpăm, ci şi Împărăției să ne învrednicim. Să ne sârguim, fraților şi fiilor buni, ca să ne abatem de la lucrurile rele şi viclene şi să facem pe cele bune, lui Hristos, Dumnezeului nostru. Şi să avem către Dânsul credința dreaptă, din suflet, nădejde adevărată, pe care o aveau cei mai înainte de Scripturi, care au plăcut lui Dumnezeu.

Să avem dragoste nefățarnică, fără înşelăciune şi cu pace, asupra~tuturor creştinilor, pentru că toți suntem frați, după firea trupului, să avem îndelungă răbdare şi blândețe, smerenie şi pocăință, mărturisire şi celelalte lucruri bune. Că, pentru aceea, Dumnezeu a lăsat pe bogați şi pe săraci, ca să se hrănească săracul de la bogat şi să se mântuiască bogatul prin milostenie.

Ca toți să ne izbăvim de munci şi de primejdiile cele mari, şi să auzim, de la Domnul, cuvintele acestea binecuvântate: “Veniți binecuvântații Părintelui Meu, de moşteniți Împărăția cerească, cea gătită vouă. Că am flămânzit şi Mi-ați dat de am mâncat, am însetat şi~Mi-ați dat de am băut, străin am fost şi M-ați adus în casă bolnav şi M-ați cercetat, în temniță am fost şi ați venit la Mine.”

Iar celor ce n-au făcut acestea, le va zice: “Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel veşnic, care este gătit diavolului şi slugilor lui !” Pentru aceasta, cu osârdie, rugați pe Iisus Hristos, Dumnezeul nostru, să ne izbăvească pe noi de osândă şi să ne învrednicească Împărăției Sale celei cereşti. Că a Lui este slava, acum şi pururea şi în vecii vecilor ! Amin.